Centrul orașului București poate înregistra temperaturi cu 3–8°C mai ridicate decât satele din împrejurimi în perioadele de vară. Fenomenul de insulă de căldură urbană se extinde rapid către județul Ilfov, pe măsură ce construcțiile noi înlocuiesc terenurile agricole și spațiile naturale. Raportul „Starea Climei 2026” subliniază că această dezvoltare accelerată pune o presiune majoră asupra pădurilor periurbane, a centrelor verzi și a zonelor umede din regiune.
Cercetătorii Sorin Cheval, Ștefan Dinicilă, Alexandru Dumitrescu, Vlad Fălcescu și Ioan-Ștefan Gabrian identifică două cauze principale ale acestui proces. Prima este creșterea generală a temperaturilor, iar a doua este transformarea terenurilor naturale în suprafețe construite și impermeabile care nu permit infiltrarea apei. În ultimele trei decenii, regiunea București-Ilfov a cunoscut cea mai rapidă expansiune urbană din România, prin dezvoltarea de ansambluri rezidențiale și platforme logistice în zone precum Chiajna sau Popești-Leordeni.
Problema este agravată de faptul că peste 50% din suprafața Bucureștiului este deja ocupată de construcții, șosele și zone industriale. Asfaltul și betonul absorb radiația solară și rețin căldura, în timp ce lipsa vegetației reduce umbrirea și procesul de evapotranspirație. Din acest motiv, peste jumătate din populația Capitalei locuiește în zone cu risc termic mare sau foarte mare, fiind vorba despre cartiere dense care pot deveni adevărate „cuptoare” în timpul verii.
Raportul avertizează că riscurile climatice depășesc limitele administrative, deoarece Bucureștiul și localitățile din Ilfov își stabilesc separat prioritățile urbanistice. Autorii subliniază că „local nu este suficient” și că este necesară o coordonare metropolitană pentru protejarea infrastructurii verzi-albastre. În prezent, majoritatea localităților din jurul capitalei urmăresc obiective pe termen scurt pentru atragerea investițiilor, ignorând necesitatea unor planuri comune de urgență și de gestionare a resurselor naturale.
Pentru a combate acest efect, parcurile mari și pădurile urbane pot reduce temperatura medie a orașului cu până la 1°C, înregistrând scăderi punctuale de până la 5°C. Studiile arată că parcurile cu un coronament dens au un efect de răcire mult mai puternic decât cele mici și fragmentate. De exemplu, un parc de 680 de hectare poate extinde efectul de răcire până la o distanță de un kilometru de la zona verde.
Proiecțiile climatice pentru București indică un viitor cu aproximativ 20 de zile tropicale suplimentare pe an până în anul 2050. Aceasta înseamnă temperaturi de cel puțin 30°C și o creștere a numărului de nopți tropicale, când temperatura nu scade sub pragul de 20°C. Persistența acestor temperaturi ridicate poate suprasolicita rețelele electrice din cauza consumului de energie pentru climatizare și poate afecta reziliența întregii infrastructuri urbane.