Rețeaua de canalizare din satele României a înregistrat o creștere de 11,8% față de anul precedent, ajungând la 24.623,4 kilometri în 2025. Această extindere de 2.599 de kilometri reprezintă un ritm de dezvoltare de peste patru ori mai mare decât cel al rețelei de apă, care a crescut cu doar 2,6%. Datele provin dintr-o analiză realizată de Neakaisa.ro, bazată pe informații din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică.
În ciuda acestui avans, situația igienic-sanitară la sat rămâne una provocatoare. În 2025, 75,5% dintre gospodăriile rurale dispune de baie în interiorul locuinței, comparativ cu 71,6% în 2024. Totodată, ponderea celor care au toaletă în casă în mediul rural a ajuns la 75,0%, de la 71,1% în anul precedent. Diferența de confort între mediul urban, unde accesul la utilități este de 97,6%, și cel rural este încă vizibil.
Creșterea infrastructurii nu a fost uniformă pe teritoriul țării. Județele care au pornit de la rețele mici au înregistrat cele mai mari procente de dezvoltare, Botoșaniul lider cu 76,6%, urmat de Buzăul cu 47,5% și Doljul cu 43,4%. În ceea ce privește kilometrii reali adăugați, Galațiul a avut cel mai mare adaos, cu 258,3 kilometri, urmat de Timiș cu 214,4 și Dolj cu 194,8. Aradul a fost singurul județ unde rețeaua a scăzut cu 4,5 kilometri.
Numărul total de comune cu rețea de canalizare a urcat de la 1.303 la 1.381, ceea ce înseamnă că mai puțin de jumătate din cele 2.862 de comune ale României sunt dotate cu acest sistem. Din cei 2.599 de kilometri noi, 1.341 aparțin unor comune care nu aveau deloc canalizare în 2024. Printre localitățile cu cele mai mari creșteri se numără Matca, în Galați, cu 91,9 km, și Smârdan, tot în Galați, cu 51,1 km.
Există încă un decalaj major între accesul la apă și cel la canalizare. În prezent, 1.063 de comune din țară au apă la robinet, dar nu dispun de rețea de canalizare. Cele mai multe astfel de localități se află în județele Prahova, Buzău, Ialomița și Teleorman. În timp ce rețeaua de apă potabilă s-a extins cu 1.670 de kilometri, ajungând la 66.293,3 kilometri, infrastructura de scurgere necesită investiții suplimentare pentru a acoperi cererea.
La nivel european, situația infrastructurii din România este sub media continentului. Conform datelor Eurostat din 2024, doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, poziționând țara la penultul loc printre statele UE cu date raportate. De asemenea, doar 55,5% dintre cetățeni beneficiază de epurare secundă a apelor uzate, în contextul unei medii europene de 81,1%, ceea ce subliniază necesitatea continuă a proiectelor de utilități.