Cercetătorii români, finlandezi și francezi analizează efectele negative cauzate de fluxul masiv de turiști în orașele din România. Studiul evidențiază cum aglomerația din spațiile publice devine o problemă majoră pentru rezidenți, afectând calitatea vieții. Fenomenul este resimțit puternic în orașe precum Sibiu și Brașov, unde presiunea turistică modifică modul în care localnicii interacționează cu propriul oraș, forțându-i uneori să evite zonele centrale din cauza aglomerației și a prețurilor ridicate.
În Sibiu, numărul total de turiști care au vizitat orașul din 2007 încoace este de 8 milioane, dintre care 600.000 au fost înregistrați doar anul trecut. Cercetătorii propun ca evenimentele dedicate turiștilor să fie organizate în zone diferite de centru pentru a reduce presiunea. De asemenea, se recomandă limitarea numărului de magazine, tarabe și terase care sufocă străzile. Mihai Rusu, conferențiar universitar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, susține că ar trebui promovat un turism lent și responsabil.
Brașovul se confruntă cu o situație similară, având 715.000 de turiști înregistrați anul trecut, însă numărul real ar putea fi cu 35% mai mare. Această discrepanță apare deoarece platformele internaționale de rezervări nu includ vizitatorii care nu se cazează, ci petrec în oraș doar o zi. Pentru localnici, acest flux se traduce prin zgomot, gunoi și creșterea prețurilor la chirii. Unii tineri, în special studenții, se confruntă cu dificultăți în a mai locui în oraș din cauza costurilor de locuință.
Pentru a sprijini comunitatea, 70 de proprietari de restaurante din Brașov au lansat inițiativa „Miercurea Brașovenilor”. Costi Bertea, reprezentant Breasla Cârciumarilor, a explicat că în această zi specială, oricine iese în oraș la locațiile membre primește o reducere de 15 la sută la orice comandă. Sociologul Romulus Oprică menționează că localnicii au început să evite centrul orașului în perioadele de vârf ale sezonului, deoarece nu mai au loc printre turiști din cauza aglomerației constante.
Alte măsuri propuse pentru protejarea rezidenților includ limitarea numărului de licențe de cazare și restricționarea traficului în zonele istorice. De asemenea, mutarea evenimentelor zgomotoase în afara zonei centrale este considerată o soluție pentru a reduce impactul negativ. Adela Dadu, ghid de turism, subliniază că turismul poate avea un impact pozitiv, însă acest lucru depinde de o reglementare și o coordonare corectă a activităților, astfel încât orașul să rămână locuibil pentru cei care trăiesc acolo.
Gestionarea turismului în orașele istorice reprezintă o provocare constantă pentru administrațiile locale din România. Deși veniturile din turism sunt esențiale pentru economia locală, echilibrul între profit și bunăstarea cetățenilor este dificil de menținut. Autoritățile trebuie să găsească soluții care să permită dezvoltarea economică fără a sacrifica accesibilitatea spațiilor publice și stabilitatea financiară a populației rezidente, evitând astfel transformarea centrelor urbane în zone exclusiv comerciale pentru vizitatori.