Agricultorii din județul Călărași au început contestarea deciziei autorităților de a evacua apa din acumulările de pe valea Mostiștei. Această măsură este luată pentru a suplimenta debitul Dunării, însă fermierii susțin că procesul va afecta direct irigarea culturilor de toamnă. Aceștia au investit sume considerabile în infrastructură pentru a combate pierderile cauzate de secetă, iar acum se tem că resursele necesare vor fi direcționate către fluviul principal.
George Alexandru, un fermier din comuna Ulmu care gestionează aproximativ 1.100 de hectare, a explicat că investițiile au fost necesare după seceta severă din 2020. Din acest total de terenuri, aproape 800 de hectare sunt dotate cu sisteme de irigații de tip pivot. Cu sprijinul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), au fost repuse în funcțiune două stații de irigații, dintre care una era nefuncțională de aproximativ 30 de ani.
Pe lângă stațiile de irigații, a fost instalată și o stație de pompare plutitoare pe canalul Dunăre–Dorobanțu, restabilind astfel alimentarea lacului Mostiștea. George Alexandru a subliniat că eforturile și costurile suportate de ANIF pentru pomparea apei din fluviu în aceste acumulări sunt foarte mari. Fermierii se tem că evacuarea apei către Dunăre va anula beneficiile acestor investiții, afectând capacitatea de irigare a terenurilor.
Problemele hidrologice sunt deja vizibile, deoarece lipsa precipitațiilor afectează culturile de toamnă, precum rapița, și pregătirea terenurilor pentru grâu și orz. Nelu Cantaragiu, un alt fermier din comuna Ulmu, a menționat că s-au făcut demersurile pentru reînnoirea contractelor de furnizare a apei pentru campania 2026–2027. Totuși, acesta avertizează că, dacă apa se pierde din Mostiștea, anul agricol 2026–2027 va fi compromis.
Autoritățile au dispus suplimentarea temporară a debitului cu 20 de metri cubi pe secundă prin evacuarea din acumularea Iezer, pe perioada 10–18 octombrie 2026. Această intervenție este necesară deoarece debitul Dunării la intrarea în România a scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă. Administrația Națională „Apele Române” susține că după aceste măsuri va rămâne un volum de peste 40 de milioane de metri cubi de apă în acumulare.
Gestionarea resurselor de apă în România este un proces complex, fiind necesară echilibrarea nevoilor din sectoarele critice. În perioadele de secetă, conflictul de interese apare între necesitățile agriculturii, care depinde de irigații, și cele ale infrastructurii energetice, precum Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ambele sectoare au nevoie de un debit constant pentru funcționare, ceea ce pune presiune pe sistemele de acumulare și pe debitul natural al fluviilor.