O femeie de 52 de ani din județul Alba a fost victima unei fraude financiare sofisticate, după ce a fost păcălită de un individ care s-a prezentat drept inspector la Banca Națională a României. Atacatorul a utilizat tehnologii avansate pentru a crea un document fals, oferind victimei o imagine cu o legitimație care părea autentică. Incidentul a dus la transferarea unor sume considerabile de bani către conturi indicat de suspect.
Pentru a câștiga încrederea femeii, individul i-a trimis pe o aplicație de mesagerie o fotografie cu o legitimație creată cu ajutorul inteligenței artificiale. Documentul fals conținea toate elementele de credibilitate, inclusiv sigla BNR, datele personale, funcția ocupată și chiar un cod QR. Victima a declarat că imaginea era atât de realistă încât nu i-a venit să creadă că este vorba despre un document falsificat digital.
Escrocul a susținut că apelul telefonic are scopul de a securiza economiile femeii din contul bancar. Sub pretextul protejării banilor, victima a fost instruită să transfere suma de 28.000 de lei în conturile personale ale atacatorului. Ulterior, după două zile, suspectul a revenit cu o nouă cerere, cerându-i femeii să simuleze un credit de 40.000 de lei și să depună acești bani în bancomat sub formă de criptomonede.
După ce a realizat că a fost victima unei fraude, femeia s-a prezentat la poliție pentru a semnala incidentul. Anchetatorii au reușit să blocheze temporar suma de 40.000 de lei, care se afla într-un portofel electronic, însă suspectul nu a fost încă identificat. Procedura de recuperare a fost posibilă deoarece banii au fost identificați în momentul în care aceștia au fost transformați în criptomonede pentru a fi protejați de victimă.
Inspector principal Mădălina Crișan, purtător de cuvânt IPJ Alba, a precizat că acest mod de operare este cunoscut și că, într-un caz similar din orașul Cugir, autorii au folosit tot documente create prin inteligență artificială. Autoritățile avertizează cetățenii să nu fie convinși de fotografii cu legitimații primite online, deoarece tehnologia permite crearea de documente care imită perfect realitatea pentru a induce în eroare publicul.
Specialiștii de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică subliniază că numărul acestor atacuri este în creștere. Instituțiile publice sau băncile nu transmit niciodată astfel de acte sau legitimații prin intermediul internetului. În cazul în care există dubii privind autenticitatea unei comunicări, cel mai sigur procedeu este verificarea directă la sediul instituției respective, fără a interacționa cu mesageriile primite pe aplicații de tip chat.