Adolescenții pot ajunge la consumul de droguri din cauze diverse, precum curiozitatea, dificultatea de a gestiona emoțiile intense sau lipsa sprijinului adecvat din partea mediului înconjurător. Aceste factori psihologici și sociali joacă roluri esențiale în procesul de dezvoltare a dependenței la o vârstă atât de fragedă. Înțelegerea acestor mecanisme este crucială pentru prevenirea comportamentelor de risc care pot afecta iremediabil viitorul tinerilor.
Mara Andreea, care a împărtășit experiența sa pe canalul de YouTube @thoughtdaughter44, explică faptul că utilizarea substanțelor nu a fost motivată de plăcere. Ea menționează că a început prin consumul de alcool în liceu, înainte de a încerca iarba. Ulterior, a simțit nevoia să consume și alte substanțe pentru a încerca să îngroape sentimente negative, folosind drogurile ca pe un mecanism de a nu mai fi prezentă la nivel conștient.
Experiența personală a tinerei subliniază faptul că abuzul de substanțe a fost o metodă de a face față unor emoții pe care nu le putea gestiona. Mara Andreea recomandă celor care nu au încercat niciodată să nu o facă, afirmând că viața este mult mai frumoasă fără consum. Ea susține că viața sa este de 100 de mii de ori mai bună în prezent, după ce a renunțat complet la aceste practici.
Dr. Casian Stan, medic și psihoterapeut, explică faptul că mulți tineri apelează la substanțe sau la alte comportamente adictive pentru a combate angoasele, anxietățile, tulburările sau chiar plictiseala. Specialistul subliniază importanța de a asculta aceste persoane și de a încerca să descoperim cauzele profunde care apar în momentul în care un individ se confruntă cu o adicție. Înțelegerea contextului psihologic este vitală pentru abordarea corectă a problemelor.
Datele statistice arată că în România 6% dintre adolescenți declară că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită, canabisul fiind cea mai frecventă alegere. Această cifră este semnificativ mai mică decât media europeană, unde 13% dintre adolescenți au încercat un drog ilicit măcar o dată în viață. Diferența dintre România și restul Europei evidențiază necesitatea monitorizării constante a acestor tendințe la nivel național.
Problematica consumului de substanțe în rândul tinerilor se încadrează într-un context social complex, unde sănătatea mentală și suportul familial sunt factori determinanți. Monitorizarea statistică a acestor comportamente este esențială pentru instituțiile de sănătate publică și educație. Identificarea timpurie a semnelor de risc poate ajuta la prevenirea evoluției către dependențe cronice care afectează dezvoltarea socială și biologică a populației tinere.