Fenomenul violenței domestice din România a cunoscut o creștere alarmantă în primele nouă luni ale anului 2026. Conform datelor furnizate de IGPR, numărul infracțiunilor de acest tip a ajuns la 46.741 de cazuri, reprezentând o majorare de 27% față de perioada aceeași din anul trecut, când s-au înregistrat 36.761 de fapte. Această evoluție statistică este interpretată de autorități ca o reflectare a încrederii sporite a victimelor în instituțiile poliției.
Analiza detaliată a tipologiilor infracționale arată că majoritatea incidentelor sunt de natură fizică sau verbală. Cele mai frecvente fapte penale au fost lovirile sau alte forme de violențe, numărând 26.958 de cazuri, urmate de amenințări, care au fost înregistrate în 5.503 situații. Împreună, aceste două categorii de infracțiuni reprezintă peste 70% din totalul cazurilor raportate în această perioadă de nouă luni, evidențiind gravitatea fenomenului.
Intervențiile poliției au fost masive, agenții legii fiind solicitați în aproape 117.000 de cazuri de violență domestică. Din acest număr total de intervenții, 60.071 au avut loc în mediul rural, în timp ce 56.878 de cazuri au fost raportate în mediul urban. În ceea ce privește măsurile de protecție, polițiștii au emis 15.433 de ordine de protecție provizorii, însă doar 5.474 dintre acestea au fost confirmate și transformate în ordine definitive de către instanțele de judecată.
Un aspect important al măsurilor de siguranță vizează monitorizarea agresorilor prin tehnologie. În 6.032 de cazuri, agresorii au fost obligați să poarte brățări electronice de supraveghere, ceea ce reprezintă 42% din totalul ordinelor de protecție emise. Totodată, autoritățile au raportat 5.209 cazuri de nerespectare a ordinelor de protecție, existând și 1.341 de infracțiuni specifice pentru încălcarea ordinelor de protecție provizorii, cu o distribuție similară între zonele urbane și rurale.
IGPR subliniază că prevenirea și combaterea violențelor de orice fel constituie un domeniu prioritar de acțiune pentru Poliția Română. Instituția pune accent pe concentrarea eforturilor pentru identificarea și implementarea unor noi mecanisme de lucru. Scopul acestor măsuri este de a asigura protecția victimei și de a garanta că agresorii sunt trași la răspundere penală, prin aplicarea unor proceduri care să protejeze integritatea persoanelor aflate în pericol iminent.
Sistemul de Monitorizare Electronică, utilizat pentru verificarea respectării măsurilor dispuse de instanță, a fost implementat treptat în toate județele țării. După ce a funcționat în București și alte trei județe începând cu 2022, sistemul a fost extins în alte 20 de județe în anul 2024, ultima etapă de implementare începând la 1 octombrie 2024. Această metodă ajută la protejarea victimelor fără a fi considerată o măsură de constrângere directă asupra agresorului.