În România, situația drepturilor persoanelor LGBT este marcată de obstacole juridice și sancțiuni aplicate în cadrul manifestațiilor. În Oradea, participanții la ediția de Pride din 2026 au fost amenendați cu sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei. Această situație reflectă dificultățile cu care se confruntă comunitatea, atât în ceea ce privește organizarea evenimentelor, cât și recunoașterea oficială a relațiilor între persoane de același sex în cadrul statului român.
Problemele organizatorice au fost extrem de evidente în orașul Oradea, unde autoritățile locale au respins numeroase propuneri de trasee pentru marș. În anul 2026, organizatorii au depus cereri pentru 115 variante de traseu, însă Primăria a oferit un răspuns negativ cu doar câteva zile înainte de eveniment. Victor Ciobotaru, director executiv Accept, a subliniat că în motivarea refuzului au fost invocate concepte precum „morala publică” și „bunele moravuri”, blocând astfel desfășurarea marșului.
După desfășurarea marșului, 55 de persoane au fost sancționate pentru participarea la un eveniment neautorizat. Printre cei amendați se numără persoane tinere și persoane trans, sumele fiind de 1.000, 3.000 sau 4.000 de lei. Avocatul Poporului, Renate Weber, a criticat modul în care autoritățile locale au procedat, considerând că decizia a fost luată cu intenție pentru a limita posibilitatea de atac în instanță. Instituția a deschis un dosar pentru a investiga criteriile de selecție a celor sancționați.
Pe plan legislativ, proiectele pentru parteneriatul civil rămân neadoptate în Parlament de ani de zile. Lipsa recunoașterii juridice afectează viețile cuplurilor în momente critice, cum ar fi spitalizările sau decesul unui partener, când celălalt nu are acces la informații medicale. Renate Weber a menționat că există aproximativ zece cazuri în care persoane căsătorite în străinătate încearcă să își modifice actele de stare civilă în România, întâmpinând rezistență din partea autorităților.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) analizează în prezent modul în care Primăria Oradea a gestionat solicitările pentru Pride. Cătălin Raiu, vicepreședinte interimar al CNCD, a precizat că există o petiție depusă încă din martie privind lipsa aprobărilor necesare. De asemenea, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a cerut României măsuri legislative concrete pentru recunoașterea cuplurilor de același sex, solicitând un calendar de implementare a hotărârilor europene până în iunie 2027.
Contextul juridic actual este influențat de deciziile instanțelor europene, precum hotărârea Buhuceanu, care obligă România să ofere protecție juridică acestor familii. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit deja dreptul la recunoașterea statutului de soț în contextul liberului circulație, legislația internă nu a fost actualizată. Această discrepanță între normele europene și aplicarea lor la nivel național menține numeroase familii într-o stare de vulnerabilitate juridică permanentă.