Două atacuri violente comise de minori în școli din România, la doar câteva zile distanță, au generat îngrijorări privind cauzele comportamentului agresiv și posibilitatea de a identifica semnalele de avertizare. Incidentele recente au pus în evidență dificultatea de a prezice gesturile extreme, în condițiile în care agresorii pot manifesta o furie ascunsă. Gabriela Groza, avocat și psiholog expert judiciar, a oferit detalii despre mecanismele psihologice din spatele acestor acte de violență.
Gabriela Groza explică faptul că manifestările agresive nu sunt întotdeauna vizibile pentru persoanele din jurul elevilor. Deși atacul de la Pitești a implicat un elev descris de inspectorul școlar general drept un copil provenit dintr-o familie bună și fără probleme de comportament, specialistul subliniază că furia poate fi internalizată. Acești indivizi își trăiesc frustrările profund în interior, fără a le comunica celorlalți, până când tensiunea internă devine atât de mare încât declanșează gesturi extreme.
Un aspect critic ridicat de expertă este fenomenul de mimetism social, care poate crește probabilitatea unor noi atacuri. Gabriela Groza menționează că, după evenimente foarte mediatizate, apare dorința unor persoane de a avea puterea pe care a avut-o agresorul sau de a fi discutate în public. Această tendință este susținută și de reacțiile din mediul online, unde s-au observat grupuri de fani care oferă susținere agresorului din Bistrița, alimentând astfel un comportament periculos.
În ceea ce privește motivațiile, specialistul precizează că nu orice agresiune reprezintă bullying. Diferența constă în prezența unei relații de dezechilibru de putere între victimă și agresor, însă unele acte sunt pur și simplu violențe în sine. Gabriela Groza a declarat că o comparație reală între incidentele de la Pitești și Bistrița poate fi făcută doar după ce anchetatorii vor identifica clar motivațiile interne ale fiecărui atacator implicat în aceste evenimente.
Atacurile au avut loc la intervale scurte. La Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești, un elev de 15 ani a folosit o macetă împotriva a doi colegi, unul dintre ei fiind rănit la antebraț. Anterior, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară de matematică și un elev. În cazul din Bistrița, anchetatorii investighează ipoteza unui atac premeditat, după ce adolescentul a postat mesaje pe rețelele sociale.
Aceste evenimente de violență în mediul școlar reflectă o problemă de siguranță care necesită monitorizare constantă. În contextul actual, autoritățile și instituțiile de învățământ trebuie să analizeze atât factorii de risc individual, cât și influența mediului digital asupra comportamentului minorilor. Identificarea timpurie a semnalelor de frustrare și gestionarea corectă a conflictelor între elevi rămân elemente esențiale pentru prevenirea unor astfel de tragedii în unitățile de învățământ.