Datele furnizate de INS indică o îmbunătățire a accesului populației române la sistemul public de alimentare cu apă în cursul anului 2025. La nivel național, ponderea persoanelor conectate la rețeaua de apă a crescut de la 77,6% în anul 2024 la 78,2% în anul precedent. Această evoluție reflectă o creștere a numărului total de persoane racordate, care a ajuns la 14.887.537 de persoane pe teritoriul țării.
În ciuda progresului statistic la nivel de țară, raportul de la INS evidențiază diferențe majore între regiunile de dezvoltare. Regiunea București-Ilfov deține cea mai mare pondere a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, atingând un nivel de 98,3%. Pe locul al doilea se află regiunea Sud-Est, unde rata de conectare a populației rezidente este de 89,9%, oferind un contrast semnificativ față de zonele cu infrastructură deficitară.
La polul opus al acestor statistici se situează regiunea Nord-Est, unde doar 53,3% din populația rezidentă beneficiază de racordare la sistemul public de apă. Această cifră înseamnă că practic aproape una din două persoane din această zonă nu este conectată la rețeaua publică de alimentare. O altă regiune cu un grad redus de conectare este Sud-Muntenia, unde ponderea persoanelor racordate la sistemul de apă este de 71,6%.
Analizând consumul, volumul total de apă distribuit în România a suferit o scădere de 14,5% în 2025 comparativ cu anul anterior. Această diminuare a fost cauzată în principal de scăderea volumelor de apă direcționate către sectorul agriculturii, precum și către sectoarele de industrie și construcții. Totuși, volumul de apă distribuit special către populație a înregistrat o creștere de 75,969 milioane de metri cubi față de perioada 2024.
Regiunea Nord-Est, care prezintă cele mai mari dificultăți de conectare, este formată din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Aceasta reprezintă, de asemenea, regiunea de dezvoltare cu cea mai numeroasă populație din România. Situația de la nivelul acestui teritoriu scoate în evidență necesitatea unor investiții masive în infrastructura de apă pentru a reduce decalajul față de restul țării.
Monitorizarea indicatorilor de mediu și a infrastructurii de utilități este esențială pentru dezvoltarea regională echilibrată. În România, gestionarea resurselor de apă și extinderea rețelelor de distribuție rămân teme critice pentru asigurarea standardelor de viață în zonele cu populație numeroasă, dar cu acces limitat la serviciile publice de bază.