Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie care impune recalcularea drepturilor bănești pentru cadrele didactice din România care cumulează două tipuri de contracte. Profesorii care au un contract de muncă pe durată nedeterminată cu normă întreagă și desfășoară, în paralel, activități în regim de plată cu ora, au dreptul la indemnizații de concediu și de hrană calculate proporțional cu timpul total de lucru. Această hotărâre vine după ce reglementările naționale limitau aceste plăți.
Litigiul a pornit de la un grup de 14 cadre didactice angajate în instituții de învățământ preuniversitar din România între anii 2019 și 2022. Acești profesori aveau contracte pe durată nedeterminată cu normă întreagă, dar efectuau și activități pe fracțiune de normă, în regim de plată cu ora, între lunile septembrie și iunie. În această perioadă, drepturile lor aferente concediului anual și indemnizația de hrană erau calculate exclusiv pe baza contractului principal, ignorând orele suplimentare.
Cadrele didactice au acționat în instanță prin intermediul organizației lor sindicale, solicitând dreptul la indemnizații calculate proporțional cu timpul efectiv de lucru. Tribunalul Vaslui a admis inițial acțiunea în anul 2023, însă angajatorul a depus apel la Curtea de Apel din Iași. Aceasta a decis să adreseze întrebări preliminare către CJUE pentru a clarifica dacă dreptul UE se opune unei reglementări naționale care limitează calculul acestor drepturi bănești la un singur contract.
CJUE a stabilit că orice lucrător beneficiază de un drept fundamental la concediu anual plătit, care nu poate fi subminat. Curtea a analizat Acordurile-cadru privind munca pe fracțiune de normă și pe durată determinată, concluzionând că angajații din speță intră sub incidența ambelor noțiuni. Astfel, indemnizația de hrană, fiind parte a remunerației, trebuie inclusă în calculul condițiilor de încadrare în muncă, asigurând un tratament echitabil.
Decizia subliniază că orice tratament mai puțin favorabil al lucrătorilor pe fracțiune de normă față de cei cu normă întreagă este interzis, conform principiului egalității. Curtea a considerat că diferența de tratament aplicată în România nu este justificată de motive obiective și că principiul pro rata temporis nu a fost respectat corect. Prin urmare, dreptul Uniunii Europene se opune reglementării naționale care a fost la baza acestui conflict juridic.
În sistemul de învățământ din România, gestionarea resurselor umane și a contractelor de muncă pentru cadrele didactice este un subiect de actualitate constantă. Situația claselor comasate și a exodului profesorilor reprezintă provocări majore pentru inspectoratele școlare. Această decizie juridică aduce o clarificare importantă privind protecția socială și drepturile financiare ale profesorilor care își suplimentează veniturile prin ore suplimentare sau contracte pe durată determinată.