Cumpărarea unui apartament, fie că este vorba de o locuință nouă sau de una renovată, implică riscuri majore dacă nu sunt efectuate verificări tehnice riguroase. Inginerul constructor Marian Pintilei avertizează că finisajele moderne pot ascunde deficiențe grave ale structurii de rezistență, iar o simplă vizionare a locuinței nu este suficientă pentru a evalua siguranța imobilului. Expertul recomandă o abordare complexă, care să includă atât expertiza tehnică, cât și analiza documentației oficiale.
Înainte de o achiziție, este esențial ca un specialist să evalueze întregul imobil, punând accent pe stâlpi, planșee și fundații. Marian Pintilei subliniază că costul unei expertize, care poate ajunge la câteva mii de euro, trebuie comparat cu riscul de a descoperi probleme structurale costisitoare după cumpărare. Aceste verificări pot include inspecții vizuale, decopertări ale elementelor de rezistență sau teste de rezistență a betonului prin metode distructive și nedistructive.
Pentru clădirile noi, inginerul recomandă implicarea unui diriginte de șantier pentru a monitoriza calitatea lucrărilor și a asigura trasabilitatea materialelor. Este vital ca viitorul proprietar să verifice Cartea construcției, document care cuprinde proiectarea, execuția, documentele de calitate ale materialelor și măsurile de operare. Această procedură permite confirmarea faptului că tot ce este ascuns în pereți sau sub finisaje a fost executat conform normelor de siguranță.
În cazul blocurilor vechi, situația este și mai delicată, deoarece multe clădirii construite înainte de 1977 au parter slab, cu spații comerciale fără stâlpi suplimentari. Marian Pintilei menționează că blocurile din elemente prefabricate au un comportament bun la cutremur datorită flexibilității, spre deosebire de construcțiile monolit. De asemenea, prezența unei „buline” de risc seismic pe clădire nu garantează siguranța, ci indică adesea faptul că imobilul nu a fost expertizat oficial.
Un aspect critic în construcții îl reprezintă lucrările ascunse, precum hidroizolațiile sau instalațiile, care pot cauza daune masive dacă nu sunt verificate corect. Expertul precizează că, în timp ce firele sau țevile pot fi înlocuite relativ ușor, consolidarea unui stâlp sau a unei structuri de rezistență reprezintă o problemă extrem de costisitoare. Verificarea riguroasă a teraselor prin teste de inundare pe 72 de ore este un exemplu de măsură necesară pentru a evita infiltrațiile ulterioare.
Riscul seismic în România este influențat de activitatea zonei Buzău–Vrancea, unde se află intersecții de plăci tectonice continentale. Intensitatea cutremurelor scade în funcție de distanța față de epicentru, însă impactul asupra structurilor depinde de normativul de proiectare aplicat. Istoria reglementărilor de la nivelul P13-63 până la noile coduri moderne reflectă evoluția necesității de a proteja viața cetățenilor în fața fenomenelor seismice.