Conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) din Constanța ar fi propus angajaților instituției să utilizeze câte zece zile de concediu fără plată. Această măsură ar fi fost luată cu scopul de a permite instituției să se încadreze în limitele bugetare stabilite pentru perioada actuală. Situația a generat o tensiune majoră în cadrul organizației, afectând stabilitatea personalului care activează în cadrul direcției de sănătate publică.
În urma acestui incident, liderul SANITAS Constanța, Cristina Rădulescu, a inițiat o procedură de urgență pentru a aborda criza. Aceasta a reușit să convingă Consiliul Național al Federației SANITAS să solicite o întâlnire de urgență cu ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila. Scopul principal al acestei discuții solicitate este identificarea unei soluții concrete pentru asigurarea plății salariilor angajaților din cadrul DSP Constanța.
Cristina Rădulescu, în calitate de șefă a SANITAS Constanța, a subliniat că există o eroare în gestionarea resurselor financiare. Ea susține că reducerea cheltuielilor destinate personalului a fost calculată incorect în procesul de bugetare. Conform afirmațiilor sale, această reducere este mult mai semnificativă decât limita de 10% prevăzută de legislația în vigoare, ceea ce ar explica dificultățile financiare întâmpinate de instituție.
Din partea conducerii instituției, șefa DSP Constanța, Oana Daliana Bone, a menținut o poziție rezervată în fața acestor acuzații. Ea a refuzat să confirme sau să infirme faptul că le-ar fi propus subordonaților să intre în perioada de concediu fără plată. Totuși, Oana Daliana Bone a precizat că, până în acest moment, toate drepturile salariale cuvenite angajaților au fost achitate la zi, fără întârzieri.
Gestionarea bugetelor în sectorul public de sănătate implică respectarea unor limite stricte privind cheltuielile de personal. În România, aceste limite sunt reglementate prin norme legale care stabilesc proporția maximă a salariilor în raport cu bugetul total al instituției. Orice depășire a acestor praguri poate duce la necesitatea unor măsuri de ajustare administrativă sau la solicitarea de fonduri suplimentare de la Ministerul Sănătății.
Aceste probleme de bugetare apar într-un context în care Ministerul Sănătății gestionează multiple proceduri de achiziție și finanțare. De exemplu, achiziția vaccinului împotriva tuberculozei și a meningitei a fost recent reluată și finalizată, după ce procedura inițială fusese anulată. Această activitate administrativă complexă subliniază importanța gestionării corecte a resurselor financiare în cadrul întregului sistem de sănătate publică.