În România, lipsa unui cadru legal pentru parteneriatul civil impune cuplurilor costuri financiare și birocratice semnificative pentru a-și asigura drepturi de bază. Această situație forțează numeroase relații să fie gestionate printr-un set complex de documente notariale, testamente și procuri, procese care nu sunt necesare familiilor recunoscute oficial de stat. Din cauza acestui vid legislativ, cetățenii trebuie să plătească sume de bani pentru a mima protecția pe care o primesc automat cupele căsătorite.
Costurile financiare pentru un cuplu care dorește să își securizeze relația pot ajunge la peste 5.500 de lei în primul an, fără a include TVA-ul. Această sumă acoperă acte notariale, taxe și asigurări de viață necesare pentru a proteja partenerii. De exemplu, un contract de coproprietate sau o donație cu clauză de uzufruct pentru achiziția unei locuințe comune poate implica onorarii notariale de mii de lei. Această presiune financiară apare deoarece partenerii nu beneficiază de regimul devălmașiei și trebuie să cumpere proprietățile în coproprietate.
Pe lângă cheltuielile materiale, cuplurile se confruntă cu bariere majore în sistemul bancar și în drepturile sociale. Multe bănci refuză oferirea unor credite comune, considerând persoanele care trăiesc împreună doar ca fiind „doi prieteni”, ceea ce limitează capacitatea lor de a achiziționa imobile. În plus, statul refuză acordarea pensiei de urmaș și a zilelor libere plătite în caz de deces al partenerului. Aceste limitări transformă relația într-un „dosar juridic permanent”, obligând cetățenii să își planifice succesiunea și testamentele la vârste foarte tinere.
Impactul psihologic asupra persoanelor afectate este unul profund, fiind descris de specialiști ca un stresator cronic. Lipsa recunoașterii instituționale generează o stare de hipervigilență și anxietate, deoarece cuplurile trebuie să evalueze constant riscurile juridice și sociale. Această situație poate duce la oboseală cronică și la sentimentul de a fi „exclus din propria țară”. Femeile sau bărbații din aceste relații se pot lovi de refuzul unor funcționari sau notari de a elibera documente esențiale, lăsându-i într-o stare de vulnerabilitate totală.
Problema legislativă persistă în ciuda deciziilor internaționale, proiectele de lege pentru parteneriatul civil fiind blocate în Parlament încă din 2019. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene și CEDO au emis decizii care obligă România să ofere un cadru de protecție, clasa politică nu a implementat aceste măsuri. Proiectele Plx 152/2019 și Plx 153/2019 au primit avize pozitive de la diverse comisii parlamentare, însă rămân blocate în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Această inerție afectează o parte semnificativă din populație care trăiește în uniuni consensuale.
Contextul politic actual indică o perioadă de consultări și discuții privind programul de guvernare, însă deciziile privind drepturile fundamentale rămân nerezolvate. În timp ce liderii politici analizează formulele de guvernare, proiectele care vizează egalitatea în fața legii pentru cele 360.000 de cupluri aflate în concubinaj nu avansează. Această stagnare legislativă menține în vigoare un sistem în care drepturile de bază sunt condiționate de un „abonament” la acte notariale costisitoare.