Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori de școli a început cu o probă eliminatorie care a generat nemulțumiri semnificative în rândul participanților. Această evaluare, desfășurată pe 13 octombrie, a fost criticată pentru dificultatea cerințelor și pentru intervalul de timp extrem de limitat oferit candidaților. Mulți dintre aceștia au considerat că formatul examenului nu reflectă nevoile reale de management ale unei unități de învățământ.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan a declarat că examenul a provocat o tulburare în sistemul de învățământ și a luat prin surprindere întreaga comunitate educațională. Conform acestui expert, proba s-a concentrat pe abilități de gândire matematică, aritmetică și logică, aspecte care nu sunt neapărat fundamentale pentru profilul unui director. Sorin Ivan a subliniat că abordarea subiectelor a fost improprie în raport cu miza și importanța fișei postului de director.
Problema principală a fost timpul de rezolvare, de doar 60 de minute pentru 20 de cerințe de tip grilă, considerate foarte complexe și stufoase. Candidații au raportat că doar lectura atentă a subiectelor necesita un timp îndelungat, iar cerințele impuneau calcule pe hârtie cu creionul. De asemenea, procesul a fost complicat de o procedură de hașurare a răspunsurilor corecte în pătrate mari pentru citirea de către calculator, fapt descris de Sorin Ivan ca fiind un șoc psihologic.
Din cauza presiunii timpului, unii candidați au fost nevoiți să completeze ultimele întrebări prin hazard sau la inspirație, fără a putea efectua o analiză reală. Sorin Ivan a menționat că o suplimentare de cel puțin o jumătate de oră ar fi fost utilă pentru a permite citirea și recitirea subiectelor. Această situație a dus la o abordare grăbită a subiectelor finale, afectând calitatea răspunsurilor oferite de participanți.
Evaluarea pentru funcția de director ar trebui să se orienteze către competențe de management, gestionarea situațiilor de criză și rezolvarea problemelor practice. Sorin Ivan a propus ca accentul să cadă pe aspecte precum logistica, infrastructura, bullying-ul sau violența, în loc de calcule matematice complexe. Profesorul a argumentat că, într-o eră tehnologizată, un manager trebuie să fie un om pragmatic, capabil să utilizeze tehnologia pentru a procesa informația eficient.
În cadrul acestui proces de selecție, au fost afectați și directori ai unor instituții de prestigiu din București, precum Ionela Neagoe, de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, și Andreia Bodea, de la Colegiul Național „I.L. Caragiale”. Această situație subliniază dificultatea procesului de evaluare actual, în care chiar și experiența administrativă de vârf nu a garantat succesul la proba de tip grilă.