Ediția aniversară a conferinței naționale Bune Practici pentru o Bătrânețe Frumoasă a avut loc pe 30 septembrie 2026, la Teatrul Național ”I. L. Caragiale” din București. Evenimentul, organizat de Fundația Regală Margareta a României, a reunit peste 200 de participanți, inclusiv practicieni din asistența socială, reprezentanți ai instituțiilor publice, medici și psihologi. Tema centrală a fost dezvoltarea unor comunități puternice în jurul seniorilor, prin servicii și rețele locale care să permită persoanelor vârstnice să rămână autonome și conectate la societate.
În cadrul evenimentului, Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a subliniat că vârstnicii reprezintă una dintre cele trei categorii principale de vulnerabilitate din România, alături de persoane cu dizabilități și copii. Ministrul a anunțat că, prin Investiția I4 din cadrul PNRR, a fost creată o rețea națională de 41 de centre de zi de asistență și recuperare pentru persoane vârstnice (CZAR). Această investiție a permis creșterea capacității de îngrijire în 25 de județe, oferind fie unități de îngrijire la domiciliu, fie echipe mobile pentru acoperirea nevoilor seniorilor.
Discuțiile de la conferință au evidențiat importanța integrării sistemului social cu cel medical și cu resursele familiei pentru a elimina rupturile dintre aceste sisteme. Silvia Dinică, Secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a vorbit despre trecerea de la o abordare centrată pe instituție la una centrată pe persoană, urmând un traseu de la prevenție la rezidențial. Totodată, Roxana Molocea, coordonator Telefonul Vârstnicului, a prezentat date bazate pe peste 123.000 de apeluri înregistrate în 11 ani, menționând că peste jumătate dintre apelanți locuiesc singuri.
Un alt aspect abordat a fost impactul demografic asupra economiei, prezentat de prof. univ. dr. Andreea Stoian de la Academia de Studii Economice din București. Aceasta a evidențiat presiunile exercitate de îmbătrânirea populației asupra finanțelor publice și a subliniat că creșterea vârstei de pensionare nu este suficientă pentru sustenabilitatea fiscală fără reforme structurale. În paralel, Cosmina Ioana Simiean Nicolescu, director general al Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, a prezentat Proiectul Activ, care va integra servicii medicale și sociale până în iulie 2029.
Participanții au discutat și despre sănătatea cognitivă și importanța prevenției declinului la vârsta a treia, temă susținută de prof. univ. dr. Cătălina Tudose. Alte teme au inclus combaterea singurătății și a depresiei, considerate flageluri în societatea românească, precum și gestionarea burnout-ului și a boreout-ului în rândul profesioniștilor din asistența socială. Lavinia Hagiu a subliniat că calitatea îngrijirii depinde direct de prevenirea suprasolicitării angajaților, oferind un mesaj esențial despre responsabilitatea organizațională în gestionarea resurselor umane dedicate sectorului social.
În România, demografia indică o populație în continuă îmbătrânire, ceea ce pune presiune pe sistemele de asistență și pe infrastructura de sănătate. Datele oficiale arată că numărul persoanelor cu peste 65 de ani depășește pragul de 3,9 milioane, necesitând o adaptare rapidă a politicilor publice și a serviciilor de îngrijire de lungă dură pentru a asigura un nivel de viață dignos și o integrare socială activă a acestor cetățeni.