Campania „Prevenția începe în relație”, lansată de Asociația Zi de Bine, pune accentul pe rolul crucial al legăturii dintre tineri și adulții din mediul lor imediat. Această inițiativă reprezintă prima campanie de prevenție primară din România din ultimii 35 de ani care nu utilizează frica ca instrument principal, ci se concentrează pe conexiunea reală. Proiectul este susținut de Biroul Organizației Mondiale a Sănătății în România și de Ministerul Sănătății, la inițiativa Administrației Prezidențiale.
Vlad Zaha, criminolog și expert în politici publice privind drogurile, explică faptul că aproape toate comportamentele adictive pot începe în perioada adolescenței. Cu cât inițierea în astfel de comportamente are loc mai devreme, cu atât riscul de dezvoltare a dependenței sau a altor probleme la maturitate este mai ridicat. Expertul subliniază că prevenția eficientă trebuie să abordeze cauzele profunde, precum relațiile slabe cu părinții sau lipsa abilităților de gestionare a emoțiilor, fără a se concentra exclusiv pe substanțe.
Sociologul Dan Petre menționează că implicarea autentică și supravegherea non-intruzivă din partea părinților constituie cea mai importantă formă de protecție împotriva adicțiilor. El avertizează că există o „dez-aliniere” între părinți și copii, care devine mai pronunțată odată cu adolescența, din cauza lipsei de timp de calitate petrecut împreună. Familia trebuie să fie un loc de siguranță și reîncărcare emoțională, oferind un sprijin anticipativ înainte ca problemele să devină evidente.
Problemele de sănătate mintală, precum anxietatea sau depresia, acționează adesea ca factori declanșatori pentru dependențe. Un studiu realizat de D&D Research pentru Asociația Zi de Bine pe un eșantion de 1.872 de adolescenți din șase licee din București relevă starea de bine a tinerilor. Rezultatele arată că 68% dintre aceștia sunt îngrijorați de viitor, 59% s-au simțit tensionați recent, 44% sunt nefericiți sau deprimați, iar 46% au raportat probleme legate de somn.
Din punct de vedere biologic, Irina Minescu, medic primar în psihiatria copilului și adolescentului, explică faptul că creierul adolescentului este încă imatur. Repetarea consumului duce la exersarea circuitelor neuronale prin descărcări de dopamină, creând un cerc vicios de comportament repetitiv. Medicul precizează că riscul de dependență depinde de multiple variabile, inclusiv de substanță, frecvență, cantitate, vârsta la care începe consumul și vulnerabilitatea psihologică individuală a fiecărui tânăr.
Sistemul educațional din România se confruntă cu provocări în gestionarea acestor crize, deoarece școala nu a reușit întotdeauna să țină pasul cu noua generație. Profesorii, precum Emilia Cernăianu, observă că elevii sunt tot mai informați, dar suferă de anxietăți crescute. Lipsa de consilieri școlari și prezența unor prejudecăți moștenite pot face ca mesajele de prevenție să fie respinse de adolescenți, care preferă informația utilă în locul moralizării.
context_missing: true