Un raport de specialitate intitulat „Starea Climei – România 2026” relevă faptul că, în perioada iunie–septembrie 2025, aproximativ 2.879 de decese din România au fost asociate temperaturilor ridicate. Această cifră reprezintă o estimare statistică a impactului caniculei asupra mortalității, deoarece majoritatea acestor decese nu sunt consemnate oficial ca fiind cauzate direct de căldură. Datele arată că unul din fiecare 26 de decese înregistrate în acele patru luni poate fi atribuit temperaturilor care au depășit pragul de confort termic.
Impactul fenomenului este comparat cu cel al accidentelor rutiere, unde aproximativ 1.300 de persoane și-au pierdut viața în România în tot anul 2025. Cercetătorii au observat că mortalitatea nu a fost distribuită uniform, concentrându-se în episoade specifice de caniculă severă. Săptămâna începută pe 21 iulie 2025 a fost cea mai critică, fiind asociată cu aproximativ 794 de decese, ceea ce reprezintă peste un sfert din totalul de decese estimate pentru întreaga perioadă de patru luni.
Persoanele de peste 75 de ani reprezintă cea mai vulnerabilă categorie, fiind afectate de aproximativ două treimi din numărul total de decese estimate. Deși această grupă de vârstă constituie doar circa 8% din populația României, riscul de deces asociat căldurii este de 21 de ori mai mare pentru aceștia decât pentru restul populației. În rândul vârstnicilor, s-au înregistrat 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați, însă rata de mortalitate a fost mai ridicată la bărbați.
Riscul este extrem de diferențiat în funcție de regiune, cu cele mai mari rate estimate în sudul și sud-estimul țării. Județul Teleorman a fost cel mai afectat, cu 490 de decese estimate, urmat de Dolj cu 388 și Brăila cu 360. La nivel regional, în sud și sud-est s-au estimat 239 de decese la un milion de locuitori, în timp ce în zonele de centru și nord cifra a fost de numai 58 de decese la un milion de locuitori.
Autorii studiului subliniază că România nu dispune de un plan național complet pentru protecția sănătății împotriva caniculei, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Deși există un plan interministerial de măsuri din anul 2007, acesta nu include monitorizarea mortalității sau identificarea persoanelor vulnerabile în modul cerut de standardele internaționale. Cercetătorii recomandă implementarea unor sisteme de avertizare timpurie și protejarea specială a persoanelor vârstnice care locuiesc singure.
Problema mortalității cauzate de temperaturile extreme este una de amploare la nivel european, unde Organizația Mondială a Sănătății a estimat aproximativ 63.000 de decese asociate căldurii în anul 2024. În România, estimările epidemiologice folosesc relația dintre temperaturile zilnice și datele de mortalitate raportate la Eurostat pentru a calcula decesele care nu s-ar fi produs la niveluri de confort termic. Această metodă ține cont și de faptul că efectele căldurii pot apărea la câteva zile după expunerea directă.