Proiectul Centura Verde București–Ilfov este propus ca un sistem de infrastructură naturală integrată, gestionat similar drumurilor sau rețelelor energetice. Această viziune a fost prezentată de Alex Găvan, fondator al Fundației Centura Verde, în cadrul evenimentului Climate Change Summit 2026, desfășurat miercuri, 14 octombrie, la București. Obiectivul principal este transformarea zonelor verzi în elemente esențiale de planificare urbană și protecție climatică.
Prima etapă a acestui proces vizează protejarea de exploatarea comercială a aproximativ 100.000 de hectare de păduri de stat din jurul orașelor. Această acțiune se va realiza prin utilizarea normelor de aplicare a Codului Silvic, după ce în 2025 conceptul de centuri verzi a fost introdus în legislația națională. În prezent, se lucrează împreună cu Ministerul Mediului pentru a asigura această protecție extinsă pentru pădurile proprietate publică a statului.
Alex Găvan subliniază că Centura Verde nu reprezintă doar o limită de construcție, ci un sistem care conectează păduri, ape, zone umede și terenuri agricole. El a menționat că în România locuitorii marilor orașe au de 6,2 ori mai puțină pădure pe cap de locuitor decât cei din orașele mici. Proiectul este gândit să devină cel mai mare sistem de infrastructură verde din țară, fiind planificat și administrat ca orice altă utilitate publică.
Argumentele economice sunt centrale în această propunere, deoarece poluarea aerului generează în București costuri de aproximativ 6 miliarde de euro anual. Alex Găvan afirmă că o centură verde ar putea fi una dintre cele mai ieftine soluții pentru reducerea acestor cheltuieli masive. De asemenea, a menționat că fiecare euro investit în restaurarea naturii poate genera beneficii economice cuprinse între 4 și 38 de euro, conform estimărilor Comisiei Europene.
Dezbaterea a inclus și intervenția avocatei germane Roda Verheyen, care a susținut că legislația europeană nu recunoaște suficient rolul naturii ca infrastructură critică. Christoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia, a avertizat că investițiile în combaterea schimbărilor climatice sunt insuficiente față de miliardele cheltuite pe apărare. Participanții din sectorul financiar au confirmat că degradarea ecosistemelor produce deja costuri mari prin inundații și incendii.
În România, protejarea pădurilor de stat care ar forma baza centurilor verzi în jurul celor 319 orașe ar necesita un cost de câteva zeci de milioane de euro anual. Această inițiativă de infrastructură verde se aliniază cu tendințele europene de adaptare la schimbările climatice, unde natura este privită tot mai mult ca un activ economic esențial. Implementarea necesită o abordare integrată care să combine finanțarea publică cu cea privată pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.