Călin Georgescu, care se află în prezent în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, a fost adus la sediul DIICOT pentru a participa la procedurile de percheziție informatică. Procurorii efectuează verificări asupra dispozitivelor electronice ridicate în cadrul investigației, încercând să extragă și să analizeze datele stocate pe aceste echipamente. Această etapă este esențială pentru stabilirea traseului banilor implicați în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro.
În cadrul aceleiași anchete, DIICOT a citat-o și pe Cristela Georgescu, soția fostului candidat prorus la Președinție, pentru a fi audiată în calitate de martor. Scopul audierii este de a lămuri informațiile pe care aceasta le deține despre împrejurările investigate de procurori. Cristela Georgescu beneficiază de garanțiile prevăzute de legislația penală, având dreptul de a nu oferi declarații care ar putea duce la incriminarea sa sau a unui membru al familiei.
Investigația a inclus și audierea lui Vasile Moldoveanu, tatăl Cristelei Georgescu și socrul lui Călin Georgescu, care a fost chemat anterior în calitate de martor. Procurorii urmăresc să clarifice un transfer de 118.000 de lei efectuat de acesta către omul de afaceri Răzvan Leu, persoana vătămată în acest dosar. Tranzacția bancară a fost realizată pe data de 6 octombrie 2023, sub mențiunea de „ÎMPRUMUT”, chiar înainte de o tentativă de mediare.
Documentele anchetei arată că Răzvan Leu a plătit suma de 1,1 milioane de euro cu promisiunea obținerii unei linii de credit externe de 15 milioane de euro, operațiune care nu s-a concretizat. Călin Georgescu este acuzat, împreună cu omul de afaceri Ionel Rusen și alte persoane, de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Procurorii susțin că Georgescu l-a informat pe persoana vătămată despre transferul de bani, prezentând suma ca fiind un ajutor.
Călin Georgescu a fost pus sub arest preventiv pe 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT. Ancheta se concentrează pe o schemă financiară complexă în care victimele au fost induse în eroare prin promisiuni de creditare. Procurorii analizează acum comunicările și tranzacțiile pentru a lega direct implicații finanțiare de acțiunile grupului infracțional descris în actele dosarului penal.
Dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro este unul de o complexitate juridică ridicată, implicând multiple persoane și tranzacții bancare între rude și oameni de afaceri. Ancheta de la DIICOT vizează nu doar recuperarea sumelor, ci și identificarea modului în care au fost utilizate dispozitivele electronice pentru coordonarea grupului. Procesul de percheziție informatică este etapa critică pentru a confirma sau infirma suspiciunile de fraudă financiară.