Sari la conținut
Ultima oră Suceava și Sălaj au cele mai mari rate ale fertilității din România, conform estimărilor Eurostat
Progresul Național
Social

Bucureștiul se află la ultimele locuri în clasamentul calității mobilității urbane

Un raport realizat de Friendly City Index arată că capitala nu îndeplinește criteriile de oraș adecvat pentru pietoni, copii sau persoane cu dizabilități.

3 min citire
Bucureștiul se află la ultimele locuri în clasamentul calității mobilității urbane
Foto: Bursa / bursa.ro

Bucureștiul ocupă ultimele poziții într-un clasament care include un total de 62 de orașe, în ceea ce privește calitatea mobilității urbane. Datele provin dintr-un raport realizat de platforma Friendly City Index, la inițiativa Bolt, care analizează modul în care cetățenii se deplasează în mediul urban. Deși 41% dintre locuitorii Capitalei aleg transportul public ca mod principal de deplasare, infrastructura și accesibilitatea rămân probleme majore pentru diverse categorii de utilizatori.

Analiza indică faptul că doar 34% dintre respondenți consideră orașul potrivit pentru pietoni, o cifră care scade drastic pentru alte grupuri vulnerabile. În cazul copiilor, procentul de oameni care consideră orașul adecvat scade la 23%, în timp ce pentru persoanele cu dizabilități acesta este de doar 12%. Andrei Mitrea, arhitect și membru în echipa Planului Urbanistic General București, susține că orașul dă greș pe toate liniile, menționând că bicicliștii și vârstnicii au nevoie de infrastructură dedicată și soluții tehnice clare.

Lipsa de confort, trotuarele ocupate și spațiile publice care nu sunt adaptate nevoilor cetățenilor împiedică Bucureștiul să îndeplinească criteriile unui oraș de 15 minute. Disfuncționalitățile traficului sunt agravate de o distribuție inegală a activităților economice față de zonele rezidențiale. Cristina Pavelescu, urbanistă și membră a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), explică faptul că majoritatea locurilor de muncă sunt concentrate în centrul orașului și în zona de nord, în timp ce locuințele sunt dispersate în alte sectoare.

Presiunea pe rețeaua rutieră este accentuată și de fluxurile mari de vehicule provenite din județul Ilfov. În acest context, serviciile de transport la cerere funcționează ca soluții complementare pentru deplasarea urbană. Vasile Juncanariu, General Manager Bolt Rides România, a precizat că doar 6% dintre cursele Bolt acoperă distanțe de până la doi kilometri, în timp ce peste 50% depășesc cinci kilometri. Aceste date arată că serviciul este utilizat în special pentru deplasări pe distanțe mari sau către ieșirile din oraș.

Pasagerii aleg aceste soluții de transport pentru a beneficia de o siguranță sporită, confort și pentru a asigura cel mai scurt timp de călătorie posibil. Datele operaționale ale companiei confirmă faptul că aplicațiile de transport la cerere acționează ca instrumente de completare a sistemului de mobilitate existent. Această utilizare pe distanțe mari subliniază dificultatea de a efectua deplasări eficiente în cadrul structurii urbane actuale a Capitalei, unde conexiunile dintre zonele de locuit și cele de muncă sunt deficitar gestionate.

Mobilitatea urbană reprezintă un pilon esențial al dezvoltării sustenabile, influențând direct calitatea vieții și eficiența economică a unui oraș. Într-o metropolă extinsă, gestionarea fluxurilor de trafic și integrarea transportului public cu celelalte modalități de deplasare sunt provocări constante pentru administrația locală. Îmbunătățirea infrastructurii pentru pietoni, bicicliști și persoane cu mobilitate redusă este necesară pentru a reduce dependența de vehiculele personale și pentru a decongestiona arterele principale.

Surse

Sursa: Bursa

Tot în Social