Situația cazării studenților în marile centre universitare din România evidențiază o competiție extrem de mare pentru locurile disponibile. În orașele București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara se află peste 361.000 de studenți, însă capacitatea totală a căminelor, atât publice, cât și private, este de aproximativ 80.000 de locuri. Această discrepanță generează, în medie, un raport de 4,5 studenți pentru fiecare loc de cazare oferit în aceste regiuni.
Bucureștiul se confruntă cu cele mai dificile condiții de locuire, având cel mai scăzut grad de acoperire dintre orașele analizate. Capitala dispune de circa 37.000 de locuri în cămine pentru o populație studențească de aproape 188.000 de persoane, ceea ce înseamnă un raport de 5,1 studenți pe un singur loc. În comparație, Iașiul prezintă cea mai bună situație, având un grad de acoperire de 28,9%, în timp ce în București acest procent este de doar 19,7%.
În restul marilor centre universitare din țară, raportul dintre studenți și locuri este ușor mai favorabil decât în capitală. În Cluj-Napoca, raportul este de 4,6 studenți pe loc, în Timișoara se înregistrează 4,3 studenți pentru fiecare loc, iar în Iași cifra este de 3,5 studenți. Deși Bucureștiul deține cea mai mare capacitate de cazare în număr absolut, volumul uriaș de studenți din capitală menține presiunea ridicată asupra infrastructurii disponibile.
Din totalul locurilor de cazare identificate în cele patru orașe, aproximativ 94% sunt oferite de căminele publice, în timp ce căminele private ocupă doar 6% din ofertă. Costurile pentru cazarea în București variază semnificativ în funcție de tipul unității. În căminele publice, tarifele lunare pornesc de la aproximativ 50 de euro și ajung la 80 de euro, în timp ce în căminile private costurile încep de peste 100 de euro și pot atinge 300 de euro pe lună.
Vlad Săftoiu, Head of Research la Cushman & Wakefield Echinox, subliniază că analiza potențialului pentru proiecte de cămine private trebuie făcută diferit pentru fiecare oraș. El menționează că factori precum starea căminelor, nivelul chiriilor, locația, transportul și alte opțiuni de locuire sunt esențiali. Analiza compară aceste date și cu centre universitare din Polonia și Cehia, unde în Praga și Brno raportul este de 4,8 studenți pe loc.
Aceste centre universitare din România concentrează împreună 62% dintre toți studenții din țară. Din punct de vedere al infrastructurii, orașele poloneze studiate au împreună circa 83.000 de locuri pentru aproape 897.000 de studenți, ceea ce reprezintă un raport mult mai mare, de 10,8 studenți pe loc. Această comparație evidențiază diferențele structurale dintre sistemele de cazare din diversele regiuni europice analizate în studiul de specialitate.