Județul Bihor a devenit un punct central pentru activitățile de balastierie neautorizată, utilizând amenajarea unor iazuri piscicole ca pretext pentru extragerea de nisip și pietriș. În ultimul deceniu, regiunea a înregistrat 161 de iazuri autorizate, însă estimările indică faptul că doar aproximativ 10 dintre acestea s-au concretizat efectiv. Această practică lasă în urmă peisaje descrise ca fiind apocaliptice, cu gropi adânci care afectează mediul și comunitățile locale.
În urma unor controale recente efectuate de Garda de Mediu Bihor, autoritățile au identificat nereguli la toate cele 16 exploatări verificate într-o singură săptămână. Comisarii au aplicat amenzi care însumează 665.000 lei și au formulat 3 sesizări penale împotriva operatorilor. Verificările s-au concentrat în special pe zonele comunelor Ineu și Săcădat, unde s-au descoperit gropi de aproximativ 5 metri adânci, pe care nu s-a amenajat niciun lac de pescuit, așa cum era prevăzut în proiecte.
Problema exploatărilor care depășesc limitele aprobate este recorrentă, afectând și alte firme din regiune. De exemplu, la Țețchea, companiile Beton Construct și Abal Sort au fost vizate de controale pentru depășiri ale perimetrelor. Proprietarul Beton Construct, Radu Ile, a recunoscut depășirea perimetrului cu 3.000 de metri pătrați, dar a considerat că sancțiunile sunt excesive. În același timp, Administrația Bazinală de Apă Crișuri a aplicat sancțiuni suplimentare, iar directorul Pásztor Sándor a menționat că controalele sunt frecvente.
Mecanismul prin care firmele evită costurile de refacere a terenurilor este unul sistematic, profitând de statutul de activitate agricolă al iazurilor. După ce extrag agregatele pentru construcții, operatorii abandonează locurile de excavare fără a readuce terenurile în circuitul agricol, conform legii. Această practică duce la formarea unor băltoace care pot seca fântânile localnicilor prin influențarea pânzei freatice. În prezent, legislația actuală nu impune un termen limită clar pentru finalizarea amenajărilor, ceea ce îngreunează obligarea firmelor la refacerea terenurilor.
Pentru a combate acest fenomen, Senatul a votat o modificare legislativă ce ar putea introduce termene limită de maximum 2 ani pentru amenajarea iazurilor. Proiectul prevede amenzi de până la 500.000 lei, confiscarea utilajelor și interdicția de a obține noi avize timp de 5 ani pentru infractorii răposiți. Totodată, se propune obligativitatea supravegherii video a perimetrelor de excavare. Ministerul Mediului a lansat și platforma Inspectorul Balastierelor, o hartă digitală ce permite monitorizarea celor 6.216 perimetre autorizate din țară.
La nivel național, situația este similară, Ministerul Mediului raportând că, din peste 1.200 de avize de amenajare a iazurilor emise în ultimul deceniu, sub 10% au avut scopul real de a crea iazuri. Această practică de utilizare a avizelor piscicole pentru exploatări de agregate pe termen lung a lăsat țara plină de cratere abandonate, generând costuri mari pentru comunitățile locale care trebuie să gestioneze terenurile degradate.