Președintele Forumului Academic al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” UAUIM, Marian Moiceanu, a avertizat joi despre riscurile la care se confruntă profesia de arhitect. Declarațiile au fost făcute cu ocazia marcării a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților, un eveniment organizat în cadrul Băncii Naționale a României. Rectorul a subliniat că procesul de comercializare excesivă a proiectelor poate influența negativ educația în acest domeniu.
Marian Moiceanu a menționat că există un risc real ca arhitectura să fie vândută „la tarabă”, fenomen care este deja în curs de desfășurare. El a explicat faptul că arhitectura necesită capabilități specifice, precum capacitatea de a vedea în spațiu și de a exprima acest spațiu prin desen. Conform rectorului, pentru a fi un arhitect bun, este necesară o formare riguroasă, proces care începe încă de la examenul de admitere de la facultate.
Un alt punct critic vizează impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii și a rolului creatorului. Marian Moiceanu susține că, fără o politică la nivelul statelor care să limiteze abundența de informații pentru non-arhitecți, mașinile vor putea simula procesul de proiectare. Acest lucru ar putea duce la situația în care clienții vor căuta doar persoane care să pună o semnătură pe imagini generate automat, ignorând valoarea arhitectului ca autor.
Pentru a contracara aceste schimbări, rectorul propune o abordare în care inteligența umană să utilizeze inteligența artificială ca pe un instrument, nu ca pe un dictator. Dacă nu se acceptă această tehnologie ca ajutor, arhitectura de autor ar putea deveni doar un produs de tip „hand-made”. În acest context, Sergiu Petrea, președinte OAR București, a afirmat că profesia trebuie regândită și recalibrată pentru a răspunde noilor provocări tehnologice.
Sergiu Petrea a subliniat că evoluția tehnologică a fost constantă, trecând de la desenul pe tuș la modele informatice și scripturi în diverse platforme. Deși modul de lucru se schimbă, el consideră că profesia nu va fi eliminată, ci va necesita o adaptare continuă. Flexibilitatea și autoeducația sunt esențiale pentru ca profesioniștii să își păstreze entuziasmul în fața transformărilor digitale rapide din domeniu.
Instituțiile care reglementează profesiile tehnice și de specialitate din România monitorizează constant evoluția standardelor de formare profesională. În cadrul sistemului de învățământ superior, facultățile de profil încearcă să echilibreze pregătirea academică tradițională cu noile competențe digitale cerute de piață. Această adaptare este crucială pentru menținerea calității proiectelor de construcții și pentru protejarea drepturilor de autor în fața noilor tehnologii de automatizare.