Societatea de avocatură Grecu Partners a emis un avertisment privind impactul proiectului de lege L387/2026 asupra stabilității unităților protejate. Conform analizei realizate de experți, noile reglementări propuse de stat ar putea limita numărul de organizații care pot funcționa ca unități protejate. Această schimbare legislativă riscă să reducă numărul de locuri de muncă disponibile pentru persoanele cu dizabilități și să crească sumele pe care companiile trebuie să le plătească direct către bugetul de stat.
Proiectul vizează limitarea organizațiilor care pot deveni sau rămâne unități protejate, cu scopul de a elimina activitățile fictive. Totuși, Grecu Partners susține că soluția propusă nu verifică concret dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv, ci se concentrează pe limitarea furnizorilor. O companie cu 50 de salariați care nu mai găsește furnizori eligibili ar putea ajunge să vireze statului cu până la 60.000 de lei în plus anual, dacă nu poate îndeplini pragul de angajare.
În prezent, angajatorii cu minimum 50 de salariați au obligația de a avea cel puțin 4% angajați cu dizabilități. Dacă acest prag nu este atins, aceștia pot plăti integral sau minim 50% din contribuția la stat, restul putând fi folosit pentru achiziția de produse sau servicii de la unitățile protejate. Analiza indică faptul că, dacă L387/2026 este adoptat, o parte din unitățile existente ar putea pierde statutul, afectând direct posibilitățile de integrare profesională.
Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, a declarat că proiectul nu ar trebui adoptat în forma sa actuală. Ea a subliniat necesitatea unor modificări care să elimine practicile fictive fără a genera incertitudine pentru angajatori sau a reduce oportunitățile de angajare. „Dacă problema este activitatea fictivă, de ce selectăm fondatorii în loc să verificăm activitatea?”, a întrebat aceasta, sugerând o abordare bazată pe verificarea realității muncii.
Proiectul L387/2026 a fost respins de Senat pe 14 septembrie 2026 și se află în prezent la Camera Deputaților. Aceasta este camera decizională care va stabili dacă propunerea este adoptată sau respinsă în definitiv. De asemenea, în legislația actuală, unitățile protejate trebuie să direcționeze minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională și să prezinte un raport financiar anual, garanții care ar putea dispărea conform noilor propuneri.
La nivel național, datele oficiale menționate în expunerea de motive a proiectului arată că, la 1 aprilie 2026, în România existau 459 de unități protejate autorizate. Acestea angajează aproximativ 3.050 de persoane, dintre care 2.011 sunt persoane cu dizabilități. Contextul este unul critic, având în vedere că în țară sunt indicate peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilități cu vârsta între 18 și 64 de ani.