Trei incidente violente survenite recent în școli, localizate în Bistrița, Pitești și Timișoara, au pus în prim-plan problema siguranței elevilor și a capacității instituțiilor de a identifica riscurile. După atacul unui elev de 13 ani asupra unei profesoare la Bistrița, un incident cu o macetă la Pitești și o fotografie cu un cuțit în clasă la Timișoara, autoritățile au început discuții privind implementarea unor sancțiuni mai severe. Aceste evenimente au generat o dezbatere intensă privind limitele măsurilor de prevenție și necesitatea unor schimbări legislative.
În acest context, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reluat discuția despre reducerea vârstei răspunderii penale, o inițiativă deja susținută în ianuarie. Există două proiecte legislative majore care au fost depuse anterior, dar respinse de Senat în cursul acestui an. Unul este inițiat de deputatul PSD Ștefan-Alexandru Băișanu, care propune coborârea pragului de la 14 la 12 ani pentru infracțiunea de omor, cu condiția dovedirii discernământului. Un alt proiect, depus de senatorul AUR Corneliu Negru, propune răspunderea penală de la 12 ani pentru mai multe infracțiuni grave, eliminând condiția discernământului pentru minorii cu vârste între 14 și 16 ani.
Premierul Luca Niculescu a convocat o ședință dedicată violenței în școli, iar Guvernul a anunțat intenția de a înăspri regimul sancționator pentru actele de violență săvârșite atât împotriva elevilor, cât și a cadrelor didactice. Totuși, specialiștii avertizează că aceste măsuri nu rezolvă cauzele profunde. Gabriela Groza, specialistă în psihologie judiciară, susține că scăderea vârstei de răspundere nu este soluția pentru probleme sociale și că intervenția timpurie, de la vârste de 5-7 ani, este mult mai eficientă decât pedepsele aspre aplicate după ce faptele au fost deja comise.
Problema radicalizării reprezintă un alt punct critic, în special în cazul din Bistrița, unde elevul implicat ar fi susținut ideologii de extremă dreapta. Deși școala făcea parte din programul Previsio, coordonat de Serviciul Român de Informații pentru prevenirea radicalizării, instruirile profesorilor s-au concentrat pe terorismul islamist, ignorând mișcările de tip neonazism. În Timișoara, Inspectoratul Școlar Județean Timiș a menționat că fotografia cu cuțitul a fost însoțită de un mesaj cu potențial intimidant, fapt care a dus la sesizarea poliției după o reclamație anonimă.
Criminologul Vlad Zaha a criticat ideea de securizare excesivă a școlilor prin instalarea detectoarelor de metale sau efectuarea controalelor corporale, considerând că acestea nu abordează cauzele violenței. De asemenea, acesta a subliniat că extinderea intervenției penale asupra copiilor poate avea efecte negative asupra dezvoltării lor și poate îngreuna reintegrarea socială. Specialistul a menționat că nici interzicerea rețelelor sociale nu poate garanta protecția împotriva propagandei extremiste, deoarece mesajele pot circula pe numeroase platforme digitale.
Datele oficiale furnizate de Ministerul Educației indică o tendință generală de scădere a violenței raportate în unitățile de învățământ. În anul școlar 2024–2025 au fost înregistrate 9.137 de cazuri de violență, o cifră semnificativ mai mică față de cele 18.793 de cazuri raportate în anul școlar 2014–2015. Deși aceste statistici arată o reducere la mai puțin de jumătate în ultimul deceniu, incidentele extreme recente rămân o preocupare majoră pentru autorități și pentru siguranța comunității școlare.