Un incident violent a avut loc luni dimineață la o școală din Bistrița, când un elev de 13 ani, aflat în clasa a VII-a, a atacat o profesoară de matematică. Elevul s-a năpustit asupra femeii în timpul orei de curs, de la clasa a VI-a, și a început să o lovească în zona capului cu un briceag. În timpul atacului, un alt elev a intervenit pentru a încerca să o salveze pe profesoară, fiind însă și el rănit în urma incidentului.
Inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie a declarat că elevul implicat nu figura în evidențele școlii ca având probleme de comportament sau trăsături agresive. Acesta a menționat că, de la sosirea sa în instituție, băiatul părea doar puțin mai singuratic și nu se integra foarte bine în colectiv, însă nu s-au observat schimbări bruște de atitudine. Totuși, inspectorul a precizat că orice detalii despre evoluția comportamentală a elevului vor fi verificate ulterior de către consilierul școlar.
Înainte de atac, elevul a postat pe platforma TikTok, de pe un cont numit andy_1919_14, mesaje în care susținea că pregătește acest eveniment de opt luni. În imaginile publicate, acesta apare purtând o cagulă și o cască de airsoft, afirmând că este periculos. Site-ul local Bistrițeanul a raportat că acest cont aparține elevului, iar acesta a folosit platforma pentru a posta conținut extremist și mesaje despre intenția de a comite atacul.
Psihoterapeuta Andreea Chiru Maga explică faptul că agresivitatea poate apărea din cauza unei dezvoltări insuficiente a controlului impulsurilor sau a capacității de reglare emoțională. Ea subliniază că există o discrepanță între ceea ce un adolescent manifestă în mediul școlar și ceea ce trăiește în plan personal. Prejudecățile legate de religie sau etnie pot fi alimentate de mediul familial sau de conținutul consumat online, influențând modul în care copiii percep lumea din jur.
Factorii de risc pentru violență includ conflictele intense în familie, expunerea la violență, bullying-ul sau hărțuirea în mediul online. Andreea Chiru Maga avertizează că semnalele de alarmă, precum amenințările directe, interesul pentru arme sau schimbările de comportament, necesită intervenție imediată. De asemenea, evenimentul traumatizează copiii care au asistat la atac, putând genera anxietate, tulburări de somn sau dificultăți de concentrare, necesitând sprijin psihologic specializat pentru recuperare.
În sistemul educațional românesc, gestionarea incidentelor de acest tip implică o colaborare strânsă între școli, consilieri și autorități. Prevenirea violenței prin promovarea empatiei și a gândirii critice este un proces continuu, însă detectarea semnalelor ascunse rămâne o provocare majoră pentru părinți și cadrele didactice, mai ales în cazul elevilor care nu prezintă probleme vizibile în mediul de clasă.