Sari la conținut
Ultima oră România conduce la nivel european în ceea ce privește percepția tinerilor asupra stării de sănătate
Progresul Național
Social

Analiza nevoilor seniorilor din România: singurătatea și accesul la informații sunt prioritare

Fundația Regală Margareta a României a publicat un raport bazat pe 11 ani de activitate a Telefonului Vârstnicului.

3 min citire
Analiza nevoilor seniorilor din România: singurătatea și accesul la informații sunt prioritare
Foto: Rador

Fundația Regală Margareta a României a prezentat Topul nevoilor și soluțiilor oferite vârstnicilor din România, ediția 2026. Raportul este elaborat pe baza datelor colectate în ultimii 11 ani prin Telefonul Vârstnicului, o linie telefonică națională gratuită. În perioada octombrie 2015 – septembrie 2026, asistenții sociali au gestionat un total de 123.565 de apeluri, oferind consiliere și sprijin pentru 23.590 de beneficiari unici din întreaga țară.

Profilul persoanelor care apelează linia gratuită indică o prezență majoritară a femeilor, care reprezintă 58,8% dintre apelanții unici. Cea mai numeroasă categorie de vârstnici este formată din persoane cu vârste cuprinse între 70 și 80 de ani, reprezentând 30,8% din total. Din punct de vedere geografic, 38,8% dintre apeluri provin din mediul rural și din orașele mici, în timp ce 32,6% sunt din București și 25,2% din orașele mari.

Principala categorie de necesități vizează obținerea de informații de încredere, o nevoie exprimată de 9.478 de seniori. Aceștia solicită detalii despre asistența medicală la domiciliu, îngrijirea personală sau activități de menaj. O altă cerință majoră este legată de îngrijire și sprijin, unde 7.855 de persoane au solicitat recomandări pentru servicii medicale, centre rezidențiale sau îngrijire la domiciliu. Digitalizarea și migrația tinerilor accentuează nevoia de îndrumare prin voce.

Singurătatea constituie o vulnerabilitate critică, deoarece 51,5% dintre apelanți, respectiv 12.149 de persoane, au declarat că locuiesc singure. Pentru a combate izolarea, s-au oferit soluții precum reapelarea săptămânală, de care au beneficiat 1.374 de vârstnici, sau direcționarea către cluburi de seniori și centre de zi. De asemenea, 1.855 de persoane au căutat oportunități de participare socială, incluzând voluntariatul, cursuri de educație digitală sau activități de îmbătrânire activă.

Ajutorul material și financiar a fost solicitat de 4.012 seniori, fiind direcționați către cantine sociale sau organizații care oferă pachete alimentare. Interesant este faptul că ponderea acestor solicitări a scăzut în ultimii ani, fapt atribuit creșterii pensiei medii, care a evoluat de la 228 de euro în 2015 la 598 de euro în 2026. Totodată, datele arată o inegalitate în informare între regiuni, cu cele mai multe apeluri venind din București, Muntenia și Transilvania.

Contextul demografic al țării evidențiază importanța acestor servicii, având în vedere că la 1 ianuarie 2026, România avea 3.903.242 de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste. Această categorie reprezintă 20,5% din populația totală, iar peste 1,36 milioane de persoane din acest segment declară că locuiesc singure, ceea ce amplifică riscul de izolare socială și necesitatea unor intervenții integrate de îngrijire.

Surse

Sursa: Rador

Tot în Social