Datele estimate de Eurostat arată că speranța de viață la naștere în România este marcată de diferențe semnificative între diversele regiuni ale țării. Valorile înregistrate variază de la un minim de 75,5 ani până la un maxim de 77,8 ani. Această distribuție neuniformă evidențiază decalaje teritoriale importante în ceea ce privește condițiile de trai și accesul la servicii medicale pe întreg teritoriul național.
Regiunea București-Ilfov ocupă primul loc în clasamentul național, având cea mai ridicată speranță de viață, evaluată la 77,8 ani. Pe următoarele poziții se află regiunile Centru, cu o valoare de 77,0 ani, și Sud-Vest Oltenia, care înregistrează 76,9 ani. Aceste zone se despart de polul negativ al țării printr-un ecart de aproximativ 2,3 ani față de cele mai puțin dezvoltate zone.
Cele mai scăzute indicatori de longevitate se regăsesc în estul României, unde regiunile Sud-Est și Nord-Est au înregistrat valori de 75,7 ani, respectiv 75,5 ani. În cazul bărbaților, situația este și mai critică, deoarece toate regiunile din România se încadrează în categoria celor cu o speranță de viață la naștere sub pragul de 76 de ani. Mai mult, în Nord-Est și Sud-Est, valorile pentru bărbați au coborât chiar sub pragul de 72 de ani.
Mortalitatea prematură reprezintă un alt aspect îngrijorător evidențiat în raportul Eurostat, în special în regiunile de nord și est. În Nord-Est s-a înregistrat cea mai mare pierdere de ani potențiali de viață, cu o valoare de 9.255 de ani la 100.000 de locuitori, poziționând regiunea pe locul trei la nivelul Uniunii Europene. Această statistică indică un nivel ridicat de decese care survin înainte ca persoanele să împlinească vârsta de 75 de ani.
Bolile sistemului circulator sunt identificate ca fiind o cauză majoră a deceselor în România, influențând drastic indicatorii de sănătate. Regiunile Macroregiunea Patru, Macroregiunea Trei și Macroregiunea Doi au raportat ponderi ale deceselor cauzate de aceste afecțiuni cu 75% până la 85% peste media Uniunii Europene. În toate cele opt regiuni ale României, bolile sistemului circulator sunt responsabile pentru cel puțin jumătate din totalul deceselor înregistrate.
Evoluția speranței de viață în Uniunea Europeană a urmat o tendință de creștere generală începând cu anul 2002, momentul în care au început să existe date comparabile. Această progresiție pozitivă a suferit o întrerupere în perioada 2020-2021 din cauza impactului pandemiei de COVID-19. Ulterior, indicatorul a revenit pe o traiectorie ascendentă în anii 2022, 2023 și 2024, media europeană ajungând la 81,5 ani.