Tragedia din Codlea, județul Brașov, în care un tânăr de 19 ani s-a sinucis în timp ce era în apel video cu mama sa, a generat o analiză profundă asupra modului în care statul ar fi putut interveni. Victima, Denis, și-a pus de sfârșit viața după ce tatăl său a descoperit substanțe interzise asupra acestuia și a depus o plângere la poliție. Criminologul Vlad Zaha susține că o abordare diferită a statului ar fi putut preveni acest deznodământ tragic.
Vlad Zaha consideră că dezincriminarea consumului de droguri ar fi putut oferi tânărului o perspectivă diferită asupra viitorului său. Specialistul explică faptul că perspectiva unei condamnări penale ar fi putut fi factorul decisiv care să ducă la deznodământul fatal, în contextul unor dificultăți precum depresia sau tulburările de consum. Dacă consumul nu ar fi fost criminalizat în România, presiunea pedepsei ar fi putut fi eliminată din situația deja extrem de grea a tânărului.
O altă dimensiune abordată de criminolog vizează implementarea unor politici de reducere a riscurilor pentru a preveni transformarea consumului ocazional în unul problematic. Vlad Zaha menționează că, într-un scenariu de dezincriminare, ar fi putut exista modalități de testare a substanțelor, informații despre consumul responsabil și prevenirea supradozelor. De asemenea, accesul la centre de tratament și facilități post-cură ar fi putut menține consumatorii într-un mediu mult mai sigur.
Prevenirea primară reprezintă o a treia ipoteză, care implică orientarea resurselor instituționale către combaterea traficului de substanțe în detrimentul pedepsirii consumatorilor. Vlad Zaha argumentează că forțele de ordine ar fi trebuit să acționeze împotriva marelui trafic, în loc să se concentreze pe utilizatori. În plus, el subliniază că o prevenire realizată la standarde internaționale ar fi putut împiedica tânărul să ajungă chiar în etapa de consum.
Analiza este susținută de date care arată o creștere a consumului, în ciuda politicilor prohibitive aplicate de decenii. În România, numărul persoanelor care au consumat substanțe cel puțin o dată a crescut cu peste 200% din 2013 până în prezent. În 2025, numărul persoanelor conduse la secție pentru substanțe, fără mandat, a fost de 6000. Vlad Zaha notează că peste 50 de state au ales deja modelul dezincriminării, inclusiv Republica Moldova sau Portugalia.
Sistemul actual de combatere implică costuri ridicate și daune sociale semnificative. În 2024, Poliția Română a cheltuit 271,3 milioane de lei pentru combaterea drogurilor, în timp ce Agenția Națională Antidrog avea alocate doar 5,33 milioane pentru programe de prevenire și asistență. Această disparitate indică faptul că statul alocă aproximativ 51 de lei pentru represiune la fiecare leu investit în prevenire, ceea ce reflectă un model bazat pe sancțiuni rather decât pe suport.