Criminologul Dan Rusu a oferit marți, în cadrul unei emisiuni la Digi24, o analiză asupra factorilor care ar fi putut contribui la atacul comis de un adolescent de 13 ani în Bistrița. Acesta a explicat cum acumularea tensiunilor personale și expunerea la discursuri extremiste pot duce la vulnerabilizarea tinerilor. Evenimentul din Bistrița, prin care un elev a înjunghiat o profesoară și un alt elev, a pus în evidență riscurile identității construite pe răzbunare și notorietate.
Specialistul a abordat afirmațiile bunicului adolescentului, care a menționat că băiatul ar fi fost victima bullyingului și marginalizat de colegi. Dan Rusu a precizat că cercetările indică o legătură între vulnerabilitatea tinerilor și acumularea de dificultăți personale, care nu se limitează doar la hărțuirea școlară. Aceste probleme pot include efecte negative asupra stimei de sine și pot fi exacerbate de lipsa unor legături strânse cu școala sau de dificultățile economice.
Un aspect important analizat de criminolog este mesajul „ne vedem în Valhalla”, atribuit adolescentului pe rețelele sociale. Dan Rusu a făcut o paralelă cu atacul din Christchurch, Noua Zeelandă, sublidiind că, deși rămâne o ipoteză de lucru, există potențialul ca tânărul să fi fost expus la discursul extremei drepte. Această ideologie oferă o „fantezie eroică” prin care tinerii pot simți că își pot schimba lumea sau că pot compensa nedreptățile percepute.
În ceea ce privește mitologia nordică și vikingă menționată, Dan Rusu a explicat faptul că aceste discursuri promit un viitor glorios prin concepte precum masculinitatea compensatorie. Aceste mecanisme îi permit tinerilor să construiască identități bazate pe putere și notorietate, oferindu-le sentimentul că pot face ceilalți să plătească pentru problemele lor. Specialistul a menționat că accesul în astfel de subculturi este adesea facilitat de prezența unui mentor.
Analiza sistemului de protecție a fost de asemenea un punct central în explicațiile oferite de expert. Dan Rusu a vorbit despre existența unor factori de risc și a unor factori de protecție care îi ajută pe copii să nu cadă în capcana discursurilor extremiste. El a subliniat că situațiile de acest fel trebuie analizate într-un sistem mai amplu, fără a cădea în eroarea de a blamează direct familiile pentru aceste comportamente.
În contextul violenței care afectează societatea, analiza factorilor de risc devine esențială pentru prevenirea unor astfel de tragedii. În România, gestionarea incidentelor de acest tip necesită o abordare multidisciplinară, care să includă atât mediul școlar, cât și cel familial. Înțelegerea mecanismelor prin care tinerii sunt atrași de subculturi violente reprezintă un pas crucial în protejarea minorilor împotriva radicalizării online.