O analiză realizată de Newsweek a evidențiat situația critică a celor mai sărace comune din România, unde resursele proprii sunt insuficiente pentru a susține activitatea administrativă. Cele trei localități identificate, situate în județele Hunedoara și Dolj, au împreună un număr total de 1.500 de locuitori. Acestea se confruntă cu bugete extrem de mici, în timp ce cheltuielile destinate salariilor personalului reprezintă o parte semnificativă din resursele disponibile, generând deficitare financiare importante.
Comuna Bătrâna, situată în județul Hunedoara, este cea mai mică unitate administrativă din acest top, având doar 90 de locuitori. Instituția funcționează cu 7 angajați la primărie, cu salarii brute cuprinse între 4.000 și 9.000 de lei. Primarul încasează 5.000 de lei net, iar viceprimarul primește peste 4.000 de lei net. Pentru anul 2025, bugetul de venituri este estimat la 1.670.000 de lei, însă anul trecut cheltuielile au depășit pragul de 2.200.000 de lei, iar salariile reprezintă aproape 40% din total.
În județul Hunedoara se află și comuna Burjuc, care are o populație de doar 870 de locuitori, număr care este de două ori mai mic decât pragul legal. Veniturile totale ale acestei comune sunt de 2.500.000 de lei, însă cheltuielile pentru personal ajung la 1,33 milioane de lei. Primarul Bartha Adrian Ovidiu are un salariu de 7.000 de lei net, o sumă care este comparată cu nivelul de salariu de oraș, în contextul resurselor limitate ale localității.
Comuna Gogoșu, aflată la 40 de kilometri de Craiova, în județul Dolj, are doar 500 de locuitori. Bugetul pentru anul 2025 prevede venituri de 4,6 milioane de lei și cheltuieli de 5,6 milioane de lei, ceea ce indică un deficit de 1.000.000 de lei. Din impozite și taxe pe proprietate se încasează doar 400.000 lei, iar veniturile proprii sunt de 2,6 milioane de lei, restul banilor provenind de la Guvern. Comuna plătește anual 1.000.000 de lei pe salarii.
Situația acestor localități alimentează discuțiile privind reforma administrativă propusă de PSD, care vizează desființarea comunelor cu sub 1.500 de locuitori. Conform datelor, aproximativ 1.400 de comune din cele 2.800 de unități care ar putea dispărea se încadrează în acest criteriu. Analiza arată că 90% din comunele din România nu își pot asigura activitatea din resurse proprii, fiind dependente de transferurile de la stat.
În România, structura administrativă este formată din unități care variază considerabil ca dimensiune și capacitate financiară. Multe dintre aceste localități mici depind în mod direct de bugetul de stat pentru a putea acoperi cheltuielile de funcționare și salariile personalului administrativ. Această dependență financiară este o caracteristică majoră a sistemului de administrație locală, în contextul în care veniturile din taxe și impozite locale rămân la niveluri foarte scăzute în zonele rurale.