România deține toate instrumentele necesare pentru a aborda problema consumului de droguri într-un mod coordonat, însă strategia actuală necesită o schimbare de paradigmă. Alina Bocai, președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, a subliniat că este nevoie de mai mult curaj pentru a trece de la un model bazat pe pedeapsă la unul bazat pe asistență. În prezent, răspunsul național este caracterizat printr-o fragmentare care limitează eficacitatea măsurilor de combatere.
Problema principală identificată de Alina Bocai este natura fragmentată a acțiunilor de prevenire primară, care vizează copiii și tinerii. În loc să existe un sistem sustenabil și contextualizat, România dispune de ceea ce ea numește „insule de prevenire”. Aceste acțiuni nu sunt permanentizate, ci apar sub formă de eforturi izolate, ceea ce duce la o diluare a mesajului educațional trimis către societate. Lipsa unui sistem unitar face ca mesajele să nu fie destul de puternice pentru a influența comportamentul tinerilor.
O altă critică majoră vizează lipsa de specificitate în abordarea grupurilor de risc. Alina Bocai a explicat faptul că prevenirea se face în mod general, fără a vizat sau a identifica grupuri vulnerabile care necesită o atenție deosebită. Această abordare nealiniată împiedică protejarea eficientă a celor care se află într-un mediu de risc ridicat. Fără o strategie care să vizeze țintit anumite categorii, eforturile de educație rămân superficiale și nu reușesc să atingă nucleul problemei.
Pentru ca prevenirea să devină un sistem stabil, este necesară o colaborare strânsă cu instituții cheie din țară. Alina Bocai a menționat că sprijinul de la Ministerul Educației sau Ministerul Sănătății este esențial pentru transformarea actualelor modele într-un sistem de prevenire permanentizat. Experiența sa de peste două decenii în domeniul combatării adicțiilor subliniază importanța unei abordări integrate, care să nu fie doar reactivă, ci să ofere o asistență reală și structurată pe termen lung.
În ceea ce privește relația cu nivelul european, există o colaborare activă pentru monitorizarea pieței. Alina Bocai a precizat că parteneriatul cu autoritățile europene permite colectarea de date și accesul la asistență tehnică și financiară. Un aspect crucial al acestei cooperări este monitorizarea noilor substanțe psihoactive care apar pe piață, proces prin care se încearcă obținerea unui răspuns unitar și a unor rezultate vizibile în combaterea consumului de droguri.
Discuțiile privind politicile de combatere a adicțiilor în România reflectă o nevoie de adaptare a modelelor de intervenție. În acest context, experții au subliniat anterior că nu pot fi aplicate direct modele externe fără o adaptare locală specifică. Această necesitate de a integra mecanismele de asistență cu cele de prevenire rămâne un punct critic pentru dezvoltarea unui sistem național de protecție a populației împotriva dependențelor.