Adolescenții din România se confruntă cu cele mai mari riscuri de bullying online și de dezinformare din cadrul Uniunii Europene. Această realitate a fost evidențiată sâmbătă, în cadrul evenimentului ParentED Fest organizat la București, unde specialiști în parenting au analizat provocările complexe pe care tinerii le întâlnesc în mediul digital. Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea pregătirii copiilor pentru utilizarea internetului și pe importanța suportului familial.
Specialistul danez Jessica Joelle Alexander a subliniat că independența digitală, care apare de obicei în jurul vârstei de 9-12 ani, trebuie abordată ca un rit de trecere modern. În loc de o serie de interdicții, copiii au nevoie de pregătire pentru a naviga în această lume. Alexander a explicat faptul că dialogul și conexiunea cu părinții reprezintă cea mai bună protecție pe termen lung pentru copiii expuși la ecrane și la inteligența artificială.
Conform expertizei oferite la București, cea mai periculoasă situație apare atunci când copiii sunt singuri online și nu au la cine să apeleze în momente de pericol sau când se întâmplă ceva neplăcut. Jessica Joelle Alexander recomandă construirea încrederii în loc de frică, oferindu-le copiilor puterea de a face alegeri corecte. Un studiu la care a contribuit aceasta, realizat pe aproape 13.000 de părinți și copii din nouă țări, confirmă beneficiile activităților comune.
Psihoterapeuta franceză Isabelle Filliozat a abordat dificultățile comportamentale, precum crizele de furie, anxietatea sau impulsivitatea, explicând că acestea sunt adesea reacții de stres. Mediul de creștere s-a schimbat radical, fiind caracterizat de mai puțină mișcare, timp prelungit în fața ecranelor și consum de alimente ultraprocesate. Isabelle Filliozat menționează că aceste simptome nu indică faptul că părinții greșesc, ci reflectă presiunea mediului în care trăiesc copiii de astăzi.
Impactul asupra sănătății fizice este semnificativ, deoarece în ultimii 40 de ani copiii au pierdut 25% din capacitatea cardiovasculară. În același timp, studiile indică faptul că o cantitate mai mare de mișcare în cadrul clasei poate crește nivelul de atenție cu 12%. În România, piața de snacks-uri a depășit deja pragul de 3 miliarde de euro, contribuind la schimbarea obiceiurilor alimentare ale tinerilor.
Situația stării de bine a adolescenților din România este îngrijorătoare, conform datelor furnizate de UNICEF România în anul 2022. Statisticile arată că 33% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani declară că se simt „la pământ” de cel puțin o dată pe săptămână. Această cifră subliniază vulnerabilitatea psihică a grupului de vârstă în contextul provocărilor sociale și digitale actuale.