Accesul populației din România la rețeaua publică de apă a înregistrat o creștere ușoară în perioada recentă. Conform datelor furnizate de INS, ponderea celor conectați la sistemul de alimentare cu apă a urcat de la 77,6% la 78,2%. Deși evoluția este pozitivă, indicatorii relevă existența unor diferențe semnificative între diversele regiuni de dezvoltare ale țării, ceea ce indică o distribuție neuniformă a infrastructurii de apă.
În anul 2025, numărul total de persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă a ajuns la 14,887 milioane de persoane. Această cifră reprezintă 78,2% din întreaga populație rezidentă a României. Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor racordate la rețea a fost cu 105.478 mai mare decât în anul 2024, marcând astfel o extindere a capacității de distribuție a resurselor hidrice către cetățeni.
Analiza pe regiuni de dezvoltare evidențiază un contrast puternic între zonele urbane și cele periferice. Regiunea București-Ilfov deține cel mai mare grad de conectare, cu o pondere de 98,3% din populația sa rezidentă, fiind urmată de regiunea Sud-Est, care înregistrează un nivel de 89,9%. În schimb, regiunea Nord-Est se află în cea mai dificilă situație, având doar 53,3% din populație racordată la sistemul public de apă.
Pe lângă indicatorii de conectare, volumul total de apă distribuită a cunoscut o scădere de 14,5% față de anul 2024. Această diminuare a fost cauzată în principal de reducerea volumelor de apă destinate sectorului agricol, precum și celor din domeniile industriei și construcțiilor. Totuși, volumul de apă distribuit de către autorități către populație a cunoscut o creștere de 75,969 milioane mc.
În ceea ce privește distribuția pe bazine hidrografice, cele mai mari cantități de apă au fost înregistrate în zona Buzău-Ialomița, cu un procent de 36,3%. Pe lângă aceasta, bazinele Argeș-Vedea au raportat un volum de 15,8% din totalul apei distribuite. Aceste date arată cum resursele sunt gestionate și direcționate în funcție de nevoile specifice ale fiecărei zone geografice din cadrul rețelei naționale.
Evoluția acestor indicatori de infrastructură are loc într-un context economic în care sectorul construcțiilor a cunoscut schimbări. De exemplu, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 12% în primele opt luni ale anului, un factor care poate influența direct ritmul de extindere a rețelelor de utilități în noile zone locuite.