Academia Română a semnalat o creștere îngrijorătoare a numărului de articole științifice provenite din România care sunt publicate în reviste cu practici editoriale dubioase. Anunțul a fost făcut de forul științific în urma Adunării Generale desfășurate pe 17 septembrie, în cadrul căreia s-au discutat principiile de evaluare a cercetătorilor, a proiectelor și a institutelor de cercetare. Instituția subliniază că procesul de peer-review, respectiv evaluarea de către specialiști, este compromis în aceste publicații.
Problema principală vizează revistele al căror model economic se fundamentează pe taxele plătite de autori, astfel încât veniturile editurii depind direct de volumul de articole acceptate. Academia Română a identificat mai multe caracteristici ale acestor publicații, precum publicarea excesivă de numere speciale gestionate de editori invitați cu vizibilitate internațională redusă. De asemenea, aceste reviste au un timp de procesare editorială extrem de scurt, ceea ce este incompatibil cu un proces de evaluare temeinic și serios.
Alte semne de alarmă includ o rată de respingere mult sub normele disciplinei și un procent exagerat de autocitări sau citări intra-editură. Academia Română a descris aceste entități ca fiind reviste prădătoare sau fabrici de articole, care urmăresc profitul prin publicarea rapidă și fără discernământ a unui volum imens de manuscrise. Forul a menționat că aceste reviste folosesc campanii agresive de e-mail pentru a solicita manuscrise, adresându-se adesea unor cercetători care nu au legătură cu profilul revistei.
Instituția a trasat un apel către universități și institute de cercetare pentru a susține calitatea în detrimentul supraproducției științifice fără relevanță. Un mesaj important a fost adresat îndrumătorilor de doctorat, care sunt rugați să explice tinerilor pericolele acestor publicații și să nu permită elaborarea tezelor de doctorat pe baza unor astfel de articole. Academia Română a subliniat că utilizarea bugetelor de cercetare pentru plata acestor taxe de publicare este inacceptabilă.
Pentru a combate aceste practici, Academia Română propune reducerea ponderii indicatorilor scientometrici, precum factorul de impact sau indicele Hirsch, în evaluarea cercetătorilor. Forul recomandă trecerea la un proces de evaluare calitativă, respectând principiile Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022). Accentul trebuie pus pe valoarea și relevanța rezultatelor, nu pe formule aritmetice, evaluarea trebuie să se bazeze pe calitatea brevetelor și a publicațiilor.
În sistemul academic actual, indicatorii de performanță sunt utilizați pentru a măsura productivitatea științifică a instituțiilor și a indivizilor. Totuși, utilizarea excesivă a unor metrici pur cantitative poate încuraja utilizarea revistelor care oferă indicatori mari prin strategii editoriale discutabile. Academia Română consideră că o evaluare bazată pe calitatea citărilor și pe impactul real al muncii de cercetare este singura metodă de a proteja integritatea comunității științifice din România.