O nouă estimare realizată de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, indică faptul că aproximativ unul din opt cazuri de cancer la nivel global sunt cauzate de infecții. Din totalul de 2,3 milioane de cazuri noi de cancer raportate pentru anul 2024, o proporție semnificativă este determinată de agenți infecțioși care pot fi, în multe situații, evitați. Studiul a fost publicat marți în revista „The Lancet Oncology”.
Oamenii de știință au identificat 12 agenți infecțioși, printre care se numără virusuri, bacterii și paraziți, responsabili pentru aceste cazuri de cancer. Principala cauză este bacteria Helicobacter pylori, care este responsabilă pentru aproximativ 760.000 de cazuri, fiind urmată de virusul papiloma uman (HPV), care generează 750.000 de cazuri. Alte agenți relevanți sunt virusul hepatitei B, cu 360.000 de cazuri, virusul Epstein-Barr, cu 260.000 de cazuri, și virusul hepatitei C, care contribuie cu aproximativ 160.000 de cazuri.
Acești cinci agenți infecțioși sunt responsabili pentru aproape toate tipurile de cancer de origine infecțioasă identificate în studiu. Virusul Epstein-Barr ocupă locul patru, reflectând dovezile științifice care leagă acest membru al familiei herpesului de dezvoltarea carcinomului nazofaringian, a limfoamelor și a anumitor tipuri de cancer la stomac. Dr. Gary Clifford, coautor principal al cercetării, a subliniat că peisajul cancerelor legate de infecții continuă să evolueze pe măsură ce noile cunoștințe științifice devin disponibile.
Analiza relevă existența unor inegalități geografice majore, deoarece peste trei sferturi din cazurile de cancer legate de infecții au apărut în țări cu venituri mici și medii. Asia de Est concentrează 42% din aceste cazuri, în principal din cauza bacteriei Helicobacter pylori și a virusului hepatitei B. Africa Subsahariană reprezintă 28,5% din total, fiind afectată de virusul papiloma uman (HPV) și de virusul responsabil pentru sarcomul Kaposi, zone unde accesul la tratament rămâne inegal.
Autorii studiului susțin că majoritatea acestor forme de cancer ar putea fi prevenite prin strategii dovedite, precum vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B, screening-ul sau accesul la prezervative. Totuși, implementarea acestor măsuri se lovește de obstacole financiare, politice și de dificultăți ale sistemelor de sănătate. IARC subliniază necesitatea dezvoltării unor noi instrumente, inclusiv vaccinuri împotriva virusului Epstein-Barr, pentru infecțiile care nu dispun în prezent de metode preventive eficiente.
Monitorizarea incidenței bolilor infecțioase și a cancerului rămâne o prioritate pentru sănătatea publică globală, având în vedere impactul economic și social al acestor afecțiuni. În cadrul sistemelor de sănătate, prevenția prin vaccinare și diagnostic precoce este considerată esențială pentru reducerea numărului de cazuri noi. Această abordare vizează în special zonele cu resurse limitate, unde riscul de complicații este mult mai ridicat din cauza accesului restricționat la îngrijiri medicale.