Un studiu recent publicat în The Lancet Oncology relevă impactul semnificativ al infecțiilor asupra incidenței bolii în întreaga lume. Cercetătorii de la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) estimează că, în anul 2024, infecțiile au fost responsabile pentru aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi de cancer. Această cifră reprezintă 12% din totalul cazurilor diagnosticate la nivel global, ceea ce înseamnă că unul din opt cazuri noi de cancer este legat direct de prezența unor agenți infecțioși.
Analiza detaliată a celor 12 agenți infecțioși monitorizați arată că anumite bacterii și virusuri domină statistica. Cea mai mare contribuție a fost înregistrată pentru bacteria Helicobacter pylori, care a cauzat 760.000 de cazuri, reprezentând 4% din totalul global. Aceasta este urmată îndeaproape de virusul papiloma uman (HPV), cu 750.000 de cazuri, tot 4%. Ulterior, virusul hepatitic B a fost asociat cu 360.000 de cazuri, virusul Epstein–Barr cu 260.000 de cazuri, iar virusul hepatitic C a reprezentat sub 1% din total.
Distribuția geografică a acestor cazuri arată disparități majore între regiunile lumii. Asia de Est a înregistrat cel mai mare număr de cazuri atribuite infecțiilor, cu un total de 990.000, ceea ce înseamnă 42% din cifra mondială. Rata standardizată în funcție de vârstă în această regiune a fost de 31,9 cazuri la 100.000 de persoane, depășind media mondială de 22,7. Alte zone cu rate peste media globală sunt Africa subsahariană, Europa Centrală și de Est, precum și Asia de Sud-Est.
Impactul acestor infecții asupra sănătății se manifestă prin diverse tipuri de tumori. Helicobacter pylori este legată în principal de cancerul gastric, în timp ce HPV este cauza cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. Virusurile hepatitice B și C sunt responsabile pentru cancerul hepatic, iar virusul Epstein–Barr este asociat cu anumite limfoame și cazuri de cancer gastric. Cercetătorii subliniază că multe dintre aceste îmbolnăviri ar putea fi evitate prin măsuri medicale deja existente.
Prevenția reprezintă principalul instrument de combatere a acestui fenomen, deși accesul la resurse este inegal. Vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B, precum și screeningul pentru cancerul de col uterin sunt metode eficiente. Totodată, depistarea și tratarea infecțiilor cu H. pylori sau a hepatitelor virale pot reduce riscurile. Totuși, peste trei sferturi dintre cancerele cauzate de infecții au apărut în țări cu venituri mici și medii, iar pentru virusul Epstein–Barr nu există încă un vaccin disponibil.
Gary Clifford, unul dintre autorii studiului, a subliniat că infecțiile sunt factori de risc asupra cărora societatea poate acționa prin teste și vaccinare. Deși metodele de prevenție sunt dovedite științific, ele sunt încă utilizate insuficient la nivel global. În prezent, comunitatea medicală pune accent pe necesitatea dezvoltării unor noi metode de protecție, în special pentru agenții infecțioși care nu pot fi încă preveniți prin vaccinarea convențională disponibilă în sistemele de sănătate.