Mersul la mall-uri a devenit o activitate de relaxare și divertisment de top pentru români, însă acest context poate favoriza manifestarea unor patologii specifice. Conform medicului Octavian Vasiliu, de la Secția Clinică Psihiatrie, SUUMC „Carol Davila” București, o parte din tulburările psihice își găsesc un mediu propice de dezvoltare în aceste spații. Un sondaj de opinie realizat în 2016 a indicat faptul că aproximativ 40% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată pe lună centrele comerciale.
O dintre afecțiunile identificate este cumpăratul compulsiv, definit prin pierderea controlului asupra dorinței de a achiziționa obiecte, deseori inutile. Această problemă are o prevalență de 8.7% în rândul vizitatorilor mall-urilor, fiind observată frecvent la femeia tinere care prezintă un nivel ridicat de disconfort psihologic. Totodată, cleptomania reprezintă o altă problemă, fiind caracterizată prin nevoia de a fura obiecte fără valoare materială, o afecțiune diagnosticată mai des la femei cu vârsta medie de 35 de ani.
Jocul patologic de noroc este o altă problemă care poate apărea în acest context, din cauza prezenței unor cazino-uri în interiorul multor mall-uri. Această tulburare afectează între 0.2 și 5.3% din populația adultă la nivel mondial, fiind marcată de incapacitatea de a controla impulsul de a juca. De asemenea, tulburarea de mâncat compulsiv, care are o prevalență globală de 0.8-1.9%, este facilitată de oferta bogată de restaurante și fast-food-uri din aceste complexe.
Din punct de vedere terapeutic, medicul Octavian Vasiliu recomandă asocierea psihoterapiei, fie ea individuală sau de grup, cu terapia farmacologică. În special, se menționează utilizarea antidepresivelor serotoninerice, a timostabilizatorilor și a anticorporilor opioidici. Deoarece aceste afecțiuni apar adesea împreună cu alte comorbidități, precum tulburările de personalitate sau anxietatea, planul de management trebuie să fie complex și să vizeze toate componentele diagnosticate.
Rata de recădere pentru aceste patologii este considerată ridicată, ceea ce impune un efort de durată din partea pacienților. Medicul subliniază necesitatea unui cadru terapeutic adecvat, care să permită clinicianului să intervină prompt în cazul în care simptomele reapar. Gestionarea acestor cazuri necesită o abordare care să țină cont de complexitatea factorilor sociali și psihologici care duc la vizitarea masivă a centrelor comerciale.
În contextul actual, analiza comportamentelor de consum și a impactului acestora asupra sănătății mentale rămâne un subiect de interes în psihiatrie. Deși subiectul se concentrează pe patologiile de mall, studiile clinice continuă să exploreze modul înile mediile sociale și de divertisment influențează sănătatea psihică a populației. Această abordare multidisciplinară este esențială pentru înțelegerea mecanismelor care duc la comportamente compulsive în spații publice controlate.