Centrele comerciale pot deveni medii favorabile pentru manifestarea unor comportamente compulsive, de la cumpărături necontrolate până la jocuri de noroc sau furturi. Noțiunea de „tulburări de mall” cuprinde diverse afecțiuni care implică pierderea controlului asupra unor acțiuni specifice. Medicul psihiatru Octavian Vasiliu explică faptul că aceste comportamente pot include atât cumpărăturile, cât și alimentația sau jocurile de noroc, afectând persoanele care vizitează aceste spații.
Cumpărăturile compulsive reprezintă una dintre principalele probleme, fiind caracterizate prin dorința de a achiziționa obiecte chiar și atunci când nu sunt necesare. Un studiu european menționat de medic indică faptul că această tulburare afectează aproximativ 8,7% din persoanele care vizitează mallurile. Fenomenul este observat mai des la femeile tinere, la persoanele cu un nivel ridicat de disconfort psihologic sau la cele care prezintă o stimă de sine redusă, fiind uneori asociat cu tulburarea de personalitate borderline.
Cleptomania este o altă afecțiune prezentă în acest context, fiind definită prin nevoia repetată de a sustrage obiecte care nu au o valoare reală pentru persoana respectivă. Această stare nu urmărește obținerea unui beneficiu material și este diagnosticată mai frecvent la femei, debutând de regulă în perioada adolescenței. Persoanele afectate pot suferi simultan de anxietate, depresie sau alte tulburări de comportament alimentar, pierzând controlul asupra impulsurilor proprii.
Jocurile de noroc reprezintă un alt risc, deoarece prezența cazinourilor în anumite centre comerciale poate facilita accesul la activități de joc patologic. Persoana afectată de această problemă nu își poate controla impulsul de a juca, indiferent de consecințele negative. La nivel mondial, jocul patologic de noroc afectează între 0,2% și 5,3% dintre adulți, fiind un comportament care necesită monitorizare atentă pentru a evita declinul financiar sau social.
Oferta bogată de restaurante și fast-food-uri poate declanșa tulburări de mâncat compulsiv, caracterizate prin consumul de cantități mari de alimente chiar și în absența foamei. Această afecțiune este asociată cu dificultăți în gestionarea emoțiilor, precum furia sau tristețea, și apare cel mai frecvent în jurul vârstei de 20-25 de ani. Prevalența globală a acestei probleme este estimată între 0,8% și 1,9%, fiind un context problematic pentru gestionarea emoțională.
Tratamentul acestor afecțiuni poate implica atât psihoterapie cognitiv-comportamentală, fie individuală, fie de grup, cât și utilizarea unor medicamente precum antidepresivele serotoninerice sau timostabilizatoarele. Monitorizarea pe termen lung este esențială, deoarece riscul de recădere este ridicat. În cadrul acestor procese terapeutice, medicii trebuie să ia în calcul și eventualele comorbidități, precum depresia sau anxietatea, pentru a asigura rezultatele dorite în funcție de pacient.
context_missing: true