Un studiu recent, publicat în revista BMJ Open, a evidențiat o legătură între utilizarea suplimentelor cu vitamina D și un declin cognitiv mai rapid la un grup de adulți în vârstă. Cercetarea a urmărit timp de șase ani un eșantion format din 5.065 de persoane, care au fost supuse unor evaluări cognitive periodice. Aproape 40% dintre participanții monitorizați au declarat că utilizează în mod regulat astfel de suplimente pentru sănătatea sistemului imunitar sau a oaselor.
Rezultatele au arătat că, în cazul persoanelor care aveau deja niveluri suficiente de vitamina D în organism, administrarea suplimentară a fost asociată cu performanțe mai slabe la nivelul memoriei, al atenției și al vitezei de procesare a informațiilor. Totuși, autorii subliniază că studiul este unul de tip observațional, ceea ce înseamnă că nu demonstrează o cauzalitate directă. Există posibilitatea unei cauzalități inverse, în care persoanele care simțeau deja un risc de declin cognitiv au început să consume vitamina D pentru a se proteja.
Neurologul Augusto Miravalle, de la Rush University Medical Center din Chicago, a explicat că aceste date nu trebuie interpretate ca o dovadă că vitamina D afectează negativ creierul. Conform acestui specialist, concluzia principală este că suplimentarea persoanelor care au deja niveluri adecvate nu oferă beneficii suplimentare, fără a însemna neapărat că le face rău. Cercetătorii nu au putut stabili o limită de doză sigură, deoarece participanții nu au precizat cantitățile exacte pe care le consumau în mod zilnic.
Alte studii majore, precum VITAL sau Finnish Vitamin D Trial, au susținut aceste observații, arătând că doze de 1.600, 2.000 sau chiar 3.200 UI nu au încetinit pierderea memoriei la adulții cu niveluri normale. Jayne Ward, profesor la Michigan State University, a menționat că, deși un deficit de vitamina D este legat de o stare de sănătate precară, administrarea generalizată a vitaminei nu pare să prevină declinul cognitiv. Acest lucru confirmă faptul că dozele mari nu sunt o soluție pentru protejarea funcțiilor cerebrale.
Pentru majoritatea adulților, necesarul zilnic de vitamina D este estimat între 600 și 800 UI, însă acest prag poate varia în funcție de nevoile individuale. Persoanele care petrec puțin timp în aer liber sau cele cu pielea mai închisă la culoare pot produce mai puțină vitamină prin expunerea la soare. Administrarea unor cantități mari fără indicație medicală poate duce la creșterea nivelului de calciu din sânge, provocând oboseală, constipație, vărsături sau slăbiciune musculară.
În cadrul sănătății publice, monitorizarea nivelurilor de vitamine prin analize de sânge este esențială pentru a evita administrarea inutilă a suplimentelor. Consumul excesiv de vitamine fără un deficit confirmat de un medic poate altera echilibrul mineralic al organismului. Este important de înțeles că o cantitate mai mare de vitamine nu se traduce automat printr-un beneficiu mai mare pentru sănătatea generală sau pentru prevenirea unor afecțiuni precum boala Alzheimer.