Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Peking și Universitatea de Medicină Capitală din Beijing relevă faptul că tipul de somn pe care îl avem în fiecare noapte poate influența riscul de a dezvolta peste 80 de boli. Rezultatele cercetării, publicate în revista PLoS Medicine, subliniază importanța etapelor specifice ale somnului pentru sănătatea umană pe termen lung.
Cercetătorii au observat că o durată mai mare a somnului REM, etapa în care apar cele mai multe vise și ochii se mișcă rapid, este asociată cu un risc scăzut pentru 83 de boli. Printre afecțiunile care beneficiază de acest tip de somn se numără insuficiența cardiacă, hipotensiunea, parkinsonismul, scleroza multiplă, demența și boala Alzheimer. Această etapă este considerată vitală pentru funcțiile cognitive, reglarea emoțională și memoria.
Pe de altă parte, somnul profund, care joacă un rol major în refacerea fizică a organismului, a fost legat de un risc mai scăzut pentru șapte boli specifice. Studiul indică faptul că o durată mai mare de somn profund este asociată cu protecție împotriva diabetului de tip 2, a tulburării depresive majore, a apneei de somn și a bolii Parkinson. În această fază, activitatea cerebrală încetinește, permițând repararea țesuturilor și eliminarea deșeurilor metabolice.
Analiza a fost efectuată pe baza datelor de la peste 95.000 de participanți din UK Biobank, care au purtat accelerometre la încheietura mâinii timp de o săptămână. Aceștia au fost urmăriți pe o perioadă mediană de 8,9 ani pentru a observa apariția unor afecțiuni sau decesul. Cercetătorii au concluzionat că persoanele care dorm între șase și opt ore pe noapte prezintă cele mai bune tipare de somn și cele mai mici riscuri de îmbolnăvire.
Totuși, experții menționează că există riscul unei cauzalități inverse, unde simptomele unei boli pot modifica tiparul somnului, nu invers. De exemplu, depresia poate cauza un somn perturbat. De asemenea, un somn ușor prelungit a fost corelat cu riscuri mai mari pentru depresie, în timp ce stările de veghe nocturnă au fost asociate cu anxietatea și durerile abdominale. Studiul a utilizat accelerometria, deși polisomnografia rămâne standardul de aur în medicina somnului.
În general, sănătatea somnului este un indicator crucial pentru prevenirea afecțiunilor cronice. Studiile clinice indică faptul că un regim de odihnă neregulat sau fragmentat poate afecta sistemele cardiometabolice și neurodegenerative. Menținerea unei durate de somn constante și a unei arhitecturi corecte a acestuia reprezintă un pilar fundamental pentru reglarea proceselor fiziologice și comportamentale ale corpului uman.