O echipă de cercetători de la Universitatea Medicală Capital din China a publicat rezultatele unui studiu care evidențiază importanța somnului REM pentru sănătate. Analiza a demonstrat că această etapă specifică a somnului, în timpul căreia au loc majoritatea viselor, este asociată cu un risc semnificativ mai scăzut pentru 83 de boli diferite. Rezultatele au fost obținute prin monitorizarea riguroasă a unui grup de participanți pe o perioadă de timp considerabilă.
Cercetătorii au analizat datele a 95.559 de persoane care au făcut parte dintr-un proiect de sănătate din Marea Britanie. Pentru a colecta informațiile necesare, participanții au purtat dispozitive de monitorizare la încheietura mâinii timp de o săptămână, iar urmărirea acestora a durat în medie aproape nouă ani. În cadrul acestui proces, tiparele de somn au fost corelate cu peste 1.000 de afecțiuni medicale diverse, oferind o imagine de ansamblu asupra impactului odihnei.
Un somn REM mai lung a fost legat de protecția împotriva unor afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boala Alzheimer, hipotensiunea și fibrilația atrială. Pe de altă parte, somnul profund a fost corelat cu un risc mai mic pentru șapte boli, printre care diabetul de tip 2 și boala Parkinson. Studiul a identificat în total 156 de asocieri semnificative între modul în care oamenii dorm și apariția bolilor.
În ceea ce privește durata totală, cercetătorii au observat că un interval între șase și opt ore de somn pe noapte reprezintă punctul optim pentru organism. Un somn de sub cinci ore a fost asociat cu un risc ridicat pentru 37 de boli, comparativ cu intervalul de șase-opt ore. Totodată, trezirile frecvente după adormire au fost corelate cu un risc crescut pentru șase afecțiuni medicale diferite.
Deși studiul arată asocieri clare, cercetătorii precizează că nu se poate demonstra o relație directă de cauză și efect. Cantitatea de somn REM depinde de durata totală și de continuitatea somnului, fiind influențată de stres, alcool sau ritmul circadian perturbat. De asemenea, nivelul somnului REM scade în mod natural odată cu vârsta. Asocierile observate ar putea indica faptul că această etapă acționează pe căi biologice specifice.
Importanța monitorizării calității somnului este susținută de numeroase studii clinice care analizează relația dintre ritmurile biologice și sănătatea cardiovasculară sau neurologică. În cadrul cercetărilor medicale moderne, utilizarea dispozitivelor de monitorizare continuă permite observarea unor tipare de somn care nu pot fi raportate corect prin simple declarații verbale, oferind date obiective despre starea de sănătate a populației pe termen lung.