Speranța de viață la nivelul întregii populații globale se apropie de valorile înregistrate înainte de criza pandemică de COVID-19. Conform celor mai recente date globale publicate vineri de Organizația Mondiale a Sănătății, indicatorul de longevitate este pe o traiectorie de redresare după scăderile cauzate de pandemie. Deși cifrele arată o revenire aproape completă, experții subliniază că calitatea vieții rămâne o provocare majoră pentru sistemele de sănătate din întreaga lume.
Conform raportului anual al OMS privind statisticile globale de sănătate, speranța de viață a ajuns la 73,3 ani în anul 2023. Această valoare este extrem de apropiată de pragul de 73,4 ani care fusese înregistrat în anul 2019, momentul de dinaintea pandemiei. Această evoluție marchează o recuperare semnificativă față de anul 2021, când indicatorul scăzuse drastic la nivelul de 71,5 ani, reflectând impactul sever al crizei sanitare asupra mortalității globale.
Alain Labrique, directorul Departamentului pentru date, sănătate digitală, analize și inteligență artificială (AI) din cadrul OMS, a considerat acest fenomen ca fiind unul dintre marile succese ale sănătății publice. Totuși, acesta a avertizat că următoarea provocare constă în asigurarea faptului că acești ani suplimentari sunt trăiți într-o stare bună de sănătate. Este necesară adaptarea sistemelor de sănătate pentru a răspunde nevoilor care se schimbă constant la nivelul populațiilor.
Redresarea calității vieții este însă mult mai lentă decât cea a duratei de viață. Speranța de viață în stare bună de sănătate a ajuns la 62,8 ani în 2023, un nivel care se situează cu 0,4 ani sub pragul din 2019. Analiza datelor arată disparități regionale clare, zona Americii înregistrând cele mai mari creșteri ale riscului de mortalitate între 2000 și 2023, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a suferit un declin considerabil.
O tendință îngrijorătoare este creșterea prevalenței bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul și maladia Alzheimer. În 2023, aceste afecțiuni au fost responsabile pentru 74% dintre decesele la nivel mondial, o creștere masivă față de procentul de 58% raportat în anul 2000. În același timp, pentru prima dată, bolile transmisibile au reprezentat mai puțin de jumătate din decesele din țările cu venituri mici, marcând o etapă nouă în tranziția epidemiologică.
Evoluția statisticilor de sănătate globală este monitorizată constant de organizațiile internaționale pentru a identifica noile riscuri epidemiologice. Această tranziție de la bolile infecțioase către bolile cronice netransmisibile obligă guvernelor să își restructureze prioritățile de finanțare. Managementul bolilor de tip Alzheimer sau al afecțiunilor cardiovasculare devine astfel un pilon central în strategiile de sănătate publică pentru a menține calitatea vieții pe măsură ce populația îmbătrânește.