Speranța de viață la nivel global a reușit să revină la valorile înregistrate înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus, conform noilor date furnizate de OMS. În anul 2023, durata medie de viață estimată a fost de 73,3 ani, o cifră care se apropie foarte mult de pragul de 73,4 ani raportat în 2019. Această evoluție marchează o recuperare după perioada de criză, deși procesul de revenire a fost descris ca fiind unul lent.
Impactul pandemiei a fost vizibil în anul 2021, când criza a atins punctul culminant, iar numărul deceselor raportate oficial a crescut la aproape 7 milioane. În acel moment, speranța de viață a suferit o scădere dramatică, ajungând la un nivel de 71,5 ani. Alain Labrique, șeful departamentului de date al OMS, a subliniat faptul că, în ciuda acestor perioade dificile, în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în domeniul sănătății publice.
Deși durata de viață totală a crescut, speranța de viață sănătoasă a cunoscut o recuperare mult mai lentă după perioada de pandemie. Această metrică, care măsoară numărul de ani trăiți fără boli grave sau dizabilități, s-a situat la 62,8 ani în 2023. Această valoare este cu 0,4 ani sub nivelul înregistrat în anul 2019, indicând faptul că populația globală trăiește mai mult, dar cu o calitate a vieții care încă nu a revenit complet la starea anterioară.
Analiza deceselor arată că bolile netransmisibile sunt responsabile pentru 33 de milioane de decese premature, reprezentând 74% din totalul acestora. Cardiopatia ischemică a fost identificată ca principalul ucigaș al omenirii în 2023, fiind responsabilă pentru 16% din decese. Numărul deceselor cauzate de această afecțiune a crescut semnificativ, de la 3 milioane în anul 2000 la 9,5 milioane în 2023, depășind alte cauze precum accidentul vascular cerebral sau boala pulmonară obstructivă cronică.
În ceea ce privește impactul virusului, COVID-19 a ieșit din lista primelor 10 cauze principale de deces pentru prima dată de la începutul crizei. Numărul deceselor atribuite coronavirusului a scăzut la 900.000 de persoane, ceea ce a plasat virusul pe locul 14 în clasamentul global al cauzelor de deces. În același timp, bolile transmise sexual au înregistrat o scădere a mortalității de 62% față de anul 2000, datorită tratamentelor disponibile.
Sănătatea publică globală se confruntă cu o schimbare a profilului bolilor, trecând de la infecții la afecțiuni cronice. În timp ce bolile transmisibile sunt sub control, decesele cauzate de boli precum Alzheimer sau demența rămân o problemă majoră. Provocarea viitoare pentru sistemele medicale va fi adaptarea la aceste nevoi schimbătoare, asigurând nu doar longevitatea, ci și un număr mai mare de ani trăiți în stare de sănătate optimă.