Datele globale publicate vineri de Organizația Mondiale a Sănătății indică faptul că speranța de viață la nivel mondial a revenit aproape de nivelul înregistrat înainte de criza sanitară. În anul 2023, media anilor trăiți a ajuns la 73,3 ani, o cifră foarte apropiată de cei 73,4 ani raportați în 2019, imediat înainte de declanșarea pandemiei de Covid-19. Această evoluție marchează o recuperare după scăderea drastică înregistrată în 2021, când media a coborât la 71,5 ani.
Deși durata vieții a crescut, redresarea calității sănătății este un proces mult mai lent, conform raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. Speranța de viață petrecută în stare bună de sănătate a ajuns la 62,8 ani în 2023, fiind cu 0,4 ani sub nivelul de dinaintea pandemiei. Această diferență subliniază dificultatea de a asigura o longevitate care să fie însoțită de absența bolilor cronice sau a dizabilităților care afectează populația globală.
Dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize și IA al OMS, a declarat că trăitul mai mult reprezintă una dintre marile realizări ale sănătății publice. Totuși, acesta a subliniat că următoarea provocare majoră constă în garantarea faptului că acești ani suplimentari sunt trăiți în condiții optime. Este necesară adaptarea sistemelor de sănătate pentru a putea răspunde eficient noilor și schimbătoarelor nevoi ale populației de pe întreg globul.
Analiza datelor arată și diferențe regionale semnificative între zonele geografice monitorizate de organizație. Între anii 2000 și 2023, zona Americii a înregistrat cele mai mari creșteri ale riscului de mortalitate și ale pierderii de ani de viață în stare bună de sănătate. În contrast, regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o scădere considerabilă a acestor indicatori negativi, reprezentând o tendință opusă față de evoluția observată în restul lumii.
O schimbare majoră în profilul mortalității este reprezentată de predominanța bolilor netransmisibile, precum diabetul, boala Alzheimer sau afecțiunile cardiovasculare și respiratorii. În anul 2023, aceste boli au fost responsabile pentru 74% dintre decesele la nivel mondial, o creștere semnificativă față de 58% în anul 2000. În același timp, în ărățile cu venituri mici, bolile transmisibile au reprezentat pentru prima dată mai puțin de jumătate din totalul deceselor.
Această tranziție epidemiologică reflectă o schimbare fundamentală în modul în care mor oamenii, trecând de la boli infecțioase la afecțiuni cronice. Evoluția statisticilor de sănătate publică este monitorizată constant de organizațiile internaționale pentru a identifica riscurile emergente. Înțelegerea acestor tendințe este crucială pentru planificarea resurselor medicale și pentru gestionarea sistemelor de sănătate la nivel național și global.