Singurătatea care poate apărea în perioada pensionării reprezintă un factor de risc major pentru sănătatea emoțională a persoanelor vârstnice, putând declanșa episoade de depresie și anxietate. Dragoș Panainte, sociolog și cadru didactic la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cu formare în psihoterapie sistemică, explică faptul că această etapă a vieții implică schimbări profunde. Pierderea rolului profesional, a rutinei zilnice și a universului de relații cu colegii pot afecta direct starea de bine a pensionarilor.
Adaptarea la noua realitate devine dificilă atunci când la izolare se adaugă pierderea partenerului de viață, probleme de sănătate sau distanța față de copii. Dragoș Panainte subliniază că singurătatea persistentă poate crea un cerc vicios, în care suferința psihică determină persoana să se retragă și mai mult din relații. Pentru a gestiona aceste stări, specialistul recomandă pași mici, precum stabilirea unui program zilnic, mișcarea adaptată sănătății și menținerea unui contact regulat cu persoanele apropiate.
Sprijinul oferit de familie trebuie să fie unul concret și previzibil, nu doar o simplă recomandare de a ieși din casă. Dragoș Panainte sugerează că un telefon la o oră stabilită, o vizită sau o plimbare împreună pot face diferența în combaterea izolării. Este esențial ca membrii familiei să ofere prezență reală, facilitând astfel procesul de socializare. Specialistul menționează că depresia nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii și că aceasta poate fi tratată eficient.
Activitățile care oferă satisfacție personală, precum grădinăritul, participarea la un cor sau voluntariatul, contribuie direct la autonomia și interesul pentru viață. Dragoș Panainte pune accent pe calitatea relațiilor sociale, menționând că două conexiuni profunde pot fi mai valoroase decât numeroase evenimente sociale formale. Cercetările indică faptul că menținerea unor relații sociale bune este asociată cu un risc mai scăzut de deces prematur, susținând astfel longevitatea și sănătatea generală.
Responsabilitatea pentru integrarea socializării seniorilor aparține și comunității, care trebuie să asigure condiții practice pentru interacțiune. Dragoș Panainte solicită posibilități reale, precum transport accesibil, locuri de întâlnire și activități cu costuri reduse pentru cei care au dificultăți de deplasare. Este important ca persoanele vârstnice să fie privite ca indivizi care au experiență și idei de oferit, menținând nevoia fundamentală de a fi ascultați și de a aparține unui grup social.
Situația izolării seniorilor este una semnificativă în România, conform datelor Barometrul ABC. Aproximativ unul din trei pensionari români locuiește singur, iar estimările pentru anul 2025 indică faptul că aproximativ 1,35 milioane de persoane se află în această situație de singurătate. Acest context subliniază necesitatea unui sprijin constant din partea comunității și a familiei pentru a preveni declinul sănătății psihice în rândul celor vârstnici.