Sindromul ovarian metabolic poliendocrin, cunoscut anterior sub denumirea de PCOS, este o afecțiune care afectează întregul organism, nu doar sistemul reproductiv. Această schimbare de paradigmă medicală subliniază faptul că simptomele pot include infertilitate, menstruații neregulate, acnee, pilozitate exagerată și rezistență la insulină. Dr. Georgiana Bolocan explică faptul că noua denumire, PMOS, reflectă caracterul multisistemic al acestui sindrom care poate debuta încă din adolescență.
Noua denumire a afecțiunii a fost stabilită în urma unui proces internațional de consens și a fost publicată în The Lancet. În mai 2026, organizațiile medicale au decis ca denumirea de Polycystic Ovary Syndrome (PCOS) să fie înlocuită cu Polyendocrine Metabolic Ovarian Syndrome (PMOS). Această schimbare este necesară deoarece prezența chisturilor pe ovare nu este singurul semn, iar afecțiunea implică o interacțiune complexă între factori genetici, endocrini și de mediu.
Manifestările clinice sunt extrem de variate și pot include dificultăți de obținere a unei sarcini, anovulație sau cicluri menstruale neregulate. Pe lângă componenta reproductivă, PMOS prezintă o componentă metabolică semnificativă, caracterizată prin hiperinsulinemie și rezistență la insulină. Aceste modificări pot favoriza creșterea riscului de tulburări de metabolism glucidic și pot asocia pacientele cu dificultăți în controlul greutății corporale, afectând astfel echilibrul hormonal general.
Factorii genetici joacă un rol crucial în susceptibilitatea pentru această afecțiune, fiind considerată o problemă cu determinare poligenică. Studiile au identificat numeroase variante genetice implicate în mecanisme precum steroidogeneza ovariană și suprarenaliană sau reglarea funcției gonadotrofine. Gene precum CYP11A1, CYP17A1 sau INS sunt investigate în relație cu homeostazia insulinei și a hormonilor steroizi, demonstrând complexitatea etiologică a sindromului.
Modificarea stilului de viață este considerată piesa centrală în managementul terapeutic, fiind recomandată tuturor pacientelor pentru îmbunătățirea rezultatelor. Activitatea fizică regulată și o alimentație echilibrată pot ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la controlul greutății. În cazul celor care doresc o sarcină, tratamentul poate include medicamente pentru anovulație, în timp ce pentru hirsutism sau acnee se pot utiliza contraceptivle orale combinate.
Gestionarea PMOS necesită o abordare multidisciplinară, deoarece riscurile depășesc sfera reproductivă, putând genera complicații precum diabetul zaharat de tip 2 sau hipertensiunea arterială. Monitorizarea constantă este esențială pentru prevenirea unor probleme grave precum cancerul de endometru sau bolile cardiovasculare. O strategie de intervenție timpurie, care să includă specialiști din diverse domenii, este vitală pentru menținerea calității vieții și controlul simptomelor pe termen lung.