Trecerea la ora de iarnă, programată pentru noaptea de 24 spre 25 octombrie, impune o adaptare a ceasului biologic uman. În acea noapte, la ora 3, ceasurile se vor da înapoi la ora 2, oferind o oră suplimentară de somn. Deși acest proces poate genera disconfort, experții subliniază că efectele negative sunt de mică intensitate și se rezumă la o perioadă de câteva zile necesare reglării organismului.
Profesorul Alfredo Pontecorvi, care conduce secția de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma, explică faptul că hormonul de creștere (GH) are un ritm nocturn. Schimbarea orarului poate provoca variații hormonale ocazionale, în special la nivelul cortizolului, un hormon cu ritm circadian precis care este ridicat dimineața și scade noaptea. Deși unele studii sugerează o legătură cu creșterea accidentelor cardio și cerebrovasculare, Alfredo Pontecorvi menționează că aceste observații necesită confirmare pe un număr mai mare de cazuri.
Un studiu australian publicat în Chronobiology International a evidențiat importanța luminii în reglarea cortizolului, analizând 27.569 de probe de sânge pe parcursul a 13 ani. Cercetarea a demonstrat că, pentru fiecare oră în plus cu care întârzia răsăritul soarelui, cortizolul median creștea cu 4,8%. Rezultatele au arătat că valorile cele mai mici au fost înregistrate vara, când lumina solară este prezentă mai devreme, confirmând faptul că lumina este principalul reper al acestui ritm.
Simptomele de adaptare pot include dificultăți de adormire, somnolență, scăderea atenției, oboseală, iritabilitate, dureri de cap sau probleme de concentrare. Glanda pineală, responsabilă pentru producția de melatonină, are nevoie de timp pentru a se ajusta la noul program. În perioadele cu după-amiezi mai întunecate, persoanele predispuse pot experimenta tulburarea afectivă sezonieră, caracterizată prin proastă dispoziție și poftă de dulce, fenomen care persistă până la solstițiul de iarnă.
Pentru a facilita tranziția, specialiștii recomandă mutarea treptată a orei de culcare și a mesei cu 10–15 minute înainte de schimbarea oficială. Expunerea la lumina naturală dimineața este esențială pentru a bloca melatonina, în timp ce consumul de carbohidrați complecși la prânz poate ajuta la producția de serotonină. Seara, este indicată alegerea proteinelor ușor de digerat, precum peștele sau carnea albă, evitarea alcoolului și limitarea utilizării dispozitivelor electronice cu cel puțin o oră înainte de somn.
Schimbarea orei de iarnă este o practică recurentă în Europa, marcând trecerea către un regim de lumină redusă care va dura până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027. Această tranziție sezonieră influențează nu doar sănătatea individuală, ci și comportamentul social și consumul de energie, reflectând modul în care societatea europeană gestionează alternanța dintre perioadele de lumină și întuneric.