Examenul de medic specialist pentru specialitatea Cardiologie, desfășurat recent sub noile reguli de evaluare, a declanșat un val de nemulțumiri și contestații din partea tinerilor medici și a coordonatorilor acestora. După implementarea subiectelor unice la nivel național, rata de promovare a suferit o scădere masivă, afectând numeroși rezidenți din marile centre universitare. Aceștia susțin că sistemul de evaluare este învechit și nu reflectă capacitatea reală de a gestiona cazuri clinice complexe.
Datele privind rezultatele examenului arată o prăbușire a promovabilității față de anii precedenți. În anii trecuți, rata de succes depășea constant pragul de 80%, însă în sesiunea actuală, rezultatele au fost mult mai slabe. În București, rata de promovare a fost de doar 47%, în Cluj-Napoca s-a înregistrat un nivel de 50%, iar în Iași rezultatele au fost de 43%. Această situație îi pune în dificultate pe tinerii medici, care riscă să rămână fără ocupatie până în primăvara anului 2027.
Prof. Bogdan Alexandru Popescu, fost președinte al Societății Române de Cardiologie (SRC), critică formatul probei scrise pentru că privilegiează memoria și reproducerea literară a unor informații din manuale. El subliniază că examenul nu evaluează înțelegerea sau raționamentul clinic necesar unui medic. Popescu propune echivalarea rapidă a examenului național cu European Exam in Core Cardiology (EECC), un test riguros care permite evaluarea cunoștințelor pe tot parcursul cardiologiei și aplicarea lor în situații concrete.
Medicul dr. Ruxandra Jurcuț a reacționat și ea, afirmând că România a adoptat un model de evaluare rigid, construit după recomandările Ministerului Sănătății. Ea menționează că noile bareme de corectare punctează detalii de tip listă, fără a lăsa loc pentru logică sau interpretare. Această abordare îi șochează pe rezidenții care au studiat ani de zile și care au demonstrat deja competențe în practică, inclusiv prin promovarea unor examene internaționale de prestigiu.
Chiar și membrii comisiei de examinare au recunoscut dificultatea situației. Dr. Silviu Ionel Dumitrescu a explicat că, deși metodologia a fost respectată cu strictețe, rezultatele nu reflectă pregătirea zilnică a rezidenților. El a susținut că modificarea procedurilor a introdus subiecte și bareme unice la nivel național, menținând însă pragul minim de 7,00 pentru accesul la probele următoare. Dumitrescu a propus o reformă profundă, inclusiv transformarea probei scrise într-o formă de tip disertație.
Ministerul Sănătății a anunțat că va analiza sesizările primite de la Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți privind baremele contestate. Ministrul interimar a declarat că, dacă se dovedește că baremul este viciat, vor fi propuse soluții de remediere. Această controversă intervine într-un context în care sistemul de sănătate trece prin diverse schimbări administrative, precum posibilitatea ca spitalele să își actualizeze statele de personal fără aprobarea prealabilă a Ministerului Sănătății.